Salmos, 78

1. Atiende, pueblo mío, a mi enseñanza, toma en serio estas palabras de mi boca.

1. Poem. Al lui Asáf. Ia aminte, poporul meu, la legea mea; pleacă-ţi urechea la cuvintele gurii mele!

2. En parábolas voy a abrir mi boca, evocaré los enigmas del pasado.

2. Voi deschide gura mea în parabole, voi descoperi enigmele din vechime;

3. Las cosas que escuchamos y sabemos, que nos fueron contando nuestros padres,

3. ceea ce am auzit şi am cunoscut, ceea ce ne-au povestit părinţii noştri,

4. no deben ignorarlas nuestros hijos. A la futura generación le contaremos la fama del Señor y su poder, las maravillas que él ha realizado.

4. nu le vom ţine ascunse de fiii lor; vom vesti generaţiei viitoare laudele Domnului, puterea şi faptele pe care el le-a făcut.

5. En Jacob arraigó sus declaraciones, a Israel le dio una Ley. Luego ordenó a nuestros padres que se las enseñaran a sus hijos,

5. A făcut să se ridice o mărturie în Iacób şi a pus o lege în Israél; a poruncit părinţilor noştri să facă cunoscute [acestea] fiilor lor,

6. para que las conozcan sus sucesores, los hijos que nacerán después. Que éstos se encarguen de instruir a sus hijos

6. pentru ca să le cunoască generaţia viitoare, fiii care se vor naşte. Când se vor ridica, ei vor povesti copiilor lor,

7. para que éstos confíen sólo en Dios, no olviden las hazañas de su Dios y observen sus mandatos.

7. pentru ca aceştia să-şi pună încrederea în Dumnezeu, să nu uite lucrările lui Dumnezeu şi să păzească poruncile sale.

8. Para que no sean, a ejemplo de sus padres, una generación rebelde y obstinada, incapaz de mantener su decisión y cuyo espíritu no era fiel a Dios.

8. Să nu fie ca părinţii lor: o generaţie neascultătoare şi răzvrătită, o generaţie care avea o inimă nestatornică şi al cărei duh nu i-a fost fidel lui Dumnezeu.

9. Los hijos de Efraín, diestros arqueros, volvieron las espaldas el día del combate.

9. Fiii lui Efraím, cei ce întind arcul şi trimit săgeata, au dat înapoi în ziua bătăliei.

10. Es que no respetaban la alianza de Dios, se habían negado a seguir su Ley.

10. N-au păzit alianţa lui Dumnezeu şi au refuzat să umble în legea lui.

11. Habían olvidado sus hazañas los prodigios que había hecho ante sus ojos.

11. Ei au uitat de lucrările sale, de minunile pe care le arătase lor.

12. ¡Qué milagros no hizo ante sus padres, en la tierra de Egipto, en los campos de Tanis!

12. În faţa părinţilor lor, a săvârşit minuni în ţara Egiptului, în câmpia Ţoán.

13. Hendió el mar y los hizo pasar deteniendo las aguas como un dique.

13. A despicat marea şi i-a făcut să treacă prin ea şi a ridicat apele ca un dig.

14. De día los guió con una nube y cada noche con una luz de fuego.

14. I-a călăuzit din nor în timpul zilei şi noaptea întreagă cu lumina focului.

15. Partió en medio las rocas del desierto y les dio de beber agua a torrentes.

15. A despicat stânci în pustiu şi le-a dat să bea ca din abisul cel mare.

16. Hizo brotar arroyos de la piedra y las aguas corrieron como ríos.

16. A făcut să iasă izvoare din stâncă şi apa să curgă în torente.

17. Mas de nuevo pecaron contra él desafiaron al Altísimo en el desierto.

17. Dar ei au continuat să păcătuiască împotriva lui, să se răzvrătească împotriva Celui Preaînalt în pustiu.

18. Tentaron a Dios en sus corazones, pidiendo de comer para sobrevivir;

18. L-au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerându-i mâncare după sufletul lor.

19. insultaron a Dios, diciendo: "¿Será Dios capaz de prepararnos la mesa en el desierto?

19. Au vorbit împotriva lui Dumnezeu şi au zis: „Oare va putea Dumnezeu să ne întindă masă în pustiu?”.

20. Es cierto que, cuando él golpeó la roca, corrió el agua y los torrentes desbordaron, pero, ¿será capaz de darnos pan, o de proporcionar carne a su pueblo?"

20. Iată, a lovit stânca şi au ţâşnit ape şi s-au revărsat şuvoaie. „Dar oare pâine e în stare să ne dea sau să procure carne poporului său?”.

21. Al oírlo el Señor se encolerizó, un fuego se encendió contra Jacob y la cólera subió contra Israel,

21. Atunci a auzit Domnul şi s-a mâniat, s-a aprins foc împotriva lui Iacób şi mânia lui s-a ridicat asupra lui Israél,

22. porque no habían creído en Dios ni habían confiado en que los salvaría.

22. căci nu au fost fideli faţă de Dumnezeu şi nu s-au încrezut în mântuirea lui.

23. Dio orden a las nubes en lo alto, abrió las compuertas de los cielos,

23. Totuşi, el a poruncit norilor de sus şi a deschis porţile cerului:

24. les envió como lluvia maná para comida, les dio trigo del cielo.

24. a făcut să plouă asupra lor mana, spre mâncare, le-a dat lor pâine din ceruri.

25. Y el hombre comió el pan de los Fuertes, y El les envió de sobra provisiones.

25. Omul a mâncat pâinea îngerilor; le-a trimis hrană ca să se sature.

26. Hizo soplar en los cielos viento del este, y trajo con su poder el viento sur.

26. A stârnit în văzduh vântul de la răsărit şi a dezlănţuit cu puterea lui vântul de la miazăzi.

27. Hizo llover sobre ellos la carne como polvo, aves innumerables como arena del mar.

27. A făcut să plouă peste ei carne ca pulberea şi păsări înaripate cât nisipul mărilor,

28. Hizo que cayeran dentro del campamento, en todo el derredor de sus carpas.

28. le-a făcut să cadă în mijlocul taberei lor, de jur împrejurul corturilor lor.

29. Comieron hasta ya no poder más, él les sirvió de cuanto deseaban.

29. Ei au mâncat şi s-au săturat bine, el le-a adus ceea ce au poftit.

30. Pero aún sus ansias no calmaban y todavía en su boca tenían su comida,

30. Încă nu-şi potoliseră pofta şi mâncarea era încă în gura lor,

31. cuando estalló contra ellos la cólera de Dios: dio muerte a los más fuertes de los suyos, derribó a la flor y nata de Israel.

31. când mânia lui Dumnezeu s-a ridicat împotriva lor şi i-a ucis pe cei mai puternici dintre ei şi i-a doborât pe cei aleşi ai lui Israél.

32. A pesar de esto, pecaron nuevamente, no creían aún en sus maravillas.

32. Cu toate acestea, au păcătuit iarăşi, n-au crezut în faptele lui minunate.

33. De un soplo, entonces, apagó sus días, trágicamente se acabaron sus años.

33. De aceea, a spulberat într-o suflare zilele lor şi anii lor degrabă.

34. Cuando él los masacraba, lo buscaban, se volvían y le hacían la corte;

34. Când Dumnezeu lovea de moarte, ei îl căutau, se întorceau şi se îndreptau spre el.

35. se acordaban que Dios era su Roca y el Dios altísimo, su redentor.

35. Îşi aduceau aminte că Dumnezeu este stânca lor şi că Dumnezeu, Cel Preaînalt, este răscumpărătorul lor.

36. Pero todo se quedaba en palabras, y con su lengua sólo le mentían;

36. Dar îl înşelau cu gura şi-l minţeau cu limba.

37. pues su corazón no se dio a fondo, ni tampoco tenían fe en su alianza.

37. Inima lor nu era sinceră faţă de el şi nu erau fideli faţă de alianţa sa.

38. El, empero, siempre bueno y compasivo, perdonaba su culpa en vez de destruirlos, ¡cuántas veces no refrenó su cólera en vez de desatar toda su ira!

38. Dar el, fiind îndurător, le ierta vinovăţia şi nu-i distrugea, de multe ori şi-a potolit mânia şi nu a dat drumul furiei sale în întregime.

39. "Son seres de carne, se decía, soplo que se va y no volverá".

39. Îşi amintea că ei sunt oameni, o suflare ce trece şi nu se mai întoarce.

40. ¡Cuántas veces lo desafiaron en el desierto y lo enervaron en esa soledad!

40. De câte ori s-au răzvrătit ei în deşert şi l-au supărat în pământ pustiu!

41. Nuevamente tentaron a su Dios y enojaron al Santo de Israel.

41. S-au întors şi iarăşi l-au ispitit pe Dumnezeu şi pe Cel Sfânt al lui Israél l-au supărat.

42. No se acordaron más de su poder, del día en que los libró del adversario,

42. Nu-şi mai aminteau de braţul lui, de ziua când i-a răscumpărat [din mâna] asupritorului;

43. cuando hizo milagros en Egipto, prodigios en los campos de Tanis,

43. de semnele pe care el le făcuse în Egipt şi de minunile lui din câmpia Ţoán:

44. convirtió en sangre sus ríos, para que no bebieran de sus arroyos.

44. a prefăcut în sânge râurile şi pâraiele lor, încât să nu mai bea;

45. Luego vinieron mosquitos que se los comían y ranas que les hicieron gran perjuicio.

45. a trimis la ei roiuri de muşte care îi devorau şi broaşte care-i ruinau;

46. Entregó sus cosechas al pulgón y el fruto de su trabajo a las langostas.

46. a dat roadele omizilor şi rodul muncii lor, lăcustelor;

47. Echó a perder sus viñas con granizo y sus sicomoros con la helada.

47. a nimicit cu grindină viile lor şi cu îngheţ, smochinii lor;

48. Dejó sus rebaños a merced del granizo y el rayo tumbó sus ganados.

48. a dat pradă grindinei animalele lor şi turmele lor, trăsnetelor.

49. Lanzó sobre ellos el ardor de su cólera, ira, furor, angustia: ¡un buen envío de ángeles de desdichas!

49. A dezlănţuit asupra lor focul mâniei sale, furia, indignarea şi strâmtorarea, trimiţând îngeri nimicitori.

50. Le dio rienda suelta a su cólera, no preservó sus vidas de la muerte y entregó sus personas a la peste.

50. A dat drumul mâniei sale, n-a cruţat de moarte sufletele lor, ci i-a dat pradă ciumei.

51. Mató a los primogénito de Egipto, a todo hijo mayor en las carpas de Cam.

51. A lovit pe toţi întâii-născuţi în Egipt, primiţia tăriei lor în corturile lui Ham.

52. Luego sacó a su pueblo como ovejas, los guió, como rebaño, en el desierto;

52. A scos poporul său ca pe nişte oi şi i-a călăuzit ca pe o turmă prin pustiu.

53. los condujo seguros, sin temor, mientras que el mar cubría a sus enemigos.

53. I-a dus în siguranţă şi ei nu s-au temut, iar pe duşmanii lor i-a acoperit marea.

54. Los introdujo en su santo territorio, la montaña que su diestra conquistó.

54. I-a făcut să ajungă în hotarul său cel sfânt, la muntele pe care l-a câştigat cu dreapta lui.

55. Expulsó en su presencia a las naciones, les asignó a cordel una heredad y en carpas ajenas instaló a las tribus de Israel.

55. A alungat dinaintea lor neamuri, le-a împărţit cu funia moştenirea; a pus să locuiască în corturile lor triburile lui Israél.

56. Mas tentaron a Dios, el Altísimo, se rebelaron contra él, no hicieron caso de sus advertencias.

56. Dar ei îl ispiteau şi se răzvrăteau împotriva Dumnezeului celui Preaînalt şi n-au păzit mărturiile;

57. Se corrían y traicionaban como sus padres, le fallaban como arco que no apunta.

57. s-au îndepărtat de el şi l-au trădat ca şi părinţii lor, s-au întors [într-o parte], ca un arc [ce alunecă din mână].

58. Lo irritaron con sus sitios de culto y con sus ídolos lo pusieron celoso.

58. L-au indignat prin [cultul] înălţimilor, cu idolii lor i-au [aprins] gelozia.

59. Dios los oía, y se indignó, y rechazó totalmente a Israel;

59. A auzit Dumnezeu şi s-a înfuriat şi l-a respins cu asprime pe Israél.

60. abandonó su morada de Silo, que era su tienda, plantada entre los hombres.

60. A părăsit lăcaşul său din Şílo, cortul în care locuia printre oameni.

61. Permitió que se llevaran cautivo a su poder y en manos enemigas cayera su gloria.

61. A lăsat puterea lui în robie şi măreţia lui în mâinile asupritorului.

62. Tanto era su enojo con los suyos que entregó su pueblo a la espada;

62. A dat poporul său pradă sabiei şi s-a înfuriat pe moştenirea lui.

63. el fuego devoró a su juventud y sus niñas solteras se quedaron;

63. Pe tinerii lui i-a devorat focul, iar fecioarele lui nu au avut cântare de nuntă.

64. sus sacerdotes cayeron por la espada y sus viudas no se lamentaron.

64. Preoţii lui au căzut sub sabie, iar văduvele lui n-au cântat de jale.

65. Pero se despertó el Señor como de un sueño, como un hombre que ha dormido la mona,

65. Apoi, Domnul s-a trezit ca din somn, ca un viteaz ameţit de vin.

66. hirió a sus enemigos por la espalda, los dejó humillados para siempre.

66. Şi i-a lovit pe asupritorii săi din urmă, dându-le ocară veşnică.

67. Descartó luego a la tienda de José y no eligió a la tribu de Efraín,

67. A respins cortul lui Iosíf şi nu a ales tribul lui Efraím,

68. mas escogió a la tribu de Judá, a ese monte Sión al que amaba.

68. ci a ales tribul lui Iúda, muntele Sión, pe care îl iubeşte.

69. Construyó su santuario como las alturas, como la tierra, firme para siempre.

69. Şi-a zidit sanctuarul său ca înălţimile, ca pământul pe care l-a întemeiat pe veci.

70. Eligió a David, su servidor, lo sacó del redil de los corderos,

70. L-a ales pe Davíd, slujitorul său, şi l-a luat de la turmele de oi.

71. lo llamó cuando cuidaba a las ovejas para pastorear a Jacob, su pueblo.

71. L-a luat din urma oilor ce alăptau, ca să păstorească pe Iacób, poporul său, şi pe Israél, moştenirea sa;

72. Fue su pastor con un corazón perfecto y con mano prudente los condujo.

72. şi i-a păstorit cu o inimă fără prihană şi i-a călăuzit cu mâini pricepute.