Salmos, 88

1. Señor, mi Dios, te clamo a ti de día, y de noche me quejo en tu presencia.

1. Cântare. Psalm. Al fiilor lui Córe. Maestrului de cor. Pe „mahalát”. Pe „annot”. Poem. Al lui Hemán din Ézrah.

2. Que hasta ti llegue mi oración, presta atención a mi clamor.

2. Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, zi şi noapte strig înaintea feţei tale.

3. Pues de pruebas mi alma está saturada y mi vida está al borde del abismo.

3. Rugăciunea mea să ajungă înaintea ta, pleacă-ţi urechea la strigătul meu!

4. Me cuentan entre los que bajan a la fosa, soy un hombre acabado,

4. Căci sufletul meu e sătul de rele şi viaţa mea se apropie de locuinţa morţilor.

5. que ya tiene su cama entre los muertos, parecido a los cuerpos tirados en la tumba, de los cuales ya no te acuerdas, y que se han sustraído de tu mano.

5. Sunt considerat printre cei care coboară în groapă, sunt ca un viteaz care nu mai are putere.

6. Me arrojaste a las cavernas inferiores, a las tinieblas, a los abismos;

6. Stau întins printre cei morţi, ca cei străpunşi, culcaţi în mormânt, de care nu-ţi mai aduci aminte şi pe care mâna ta i-a părăsit.

7. tu cólera ha pesado sobre mí y me han arrollado todas tus olas.

7. M-ai aruncat în groapa cea mai adâncă, în întuneric şi în umbra [morţii].

8. Alejaste de mí a mis conocidos, hiciste que me miraran con horror. Estoy encerrado y no puedo salir,

8. Mânia ta apasă asupra mea şi toate valurile tale le-ai prăvălit peste mine. Sélah

9. el sufrimiento mis ojos ha gastado. Señor, a ti clamo todo el día, y mis manos extiendo hacia ti.

9. Ai îndepărtat pe cunoscuţii mei de la mine, m-ai pus ca pe un lucru abominábil înaintea lor. Sunt închis şi nu pot ieşi,

10. ¿Harás milagros para los difuntos, se levantarán sus sombras para alabarte?

10. ochii mei s-au stins de suferinţă. Toată ziua strig către tine, Doamne, şi-mi întind mâinile spre tine!

11. ¿Se hablará de tu bondad entre los muertos, de tu lealtad donde todo está perdido?

11. Oare pentru cei morţi ai să faci minuni? Sau se vor scula umbrele să te laude? Sélah

12. ¿Admirarán tus maravillas en lo oscuro, y tu justicia en la tierra del olvido?

12. Se vorbeşte oare în mormânt despre bunătatea ta şi despre fidelitatea ta în locul pierzării?

13. Yo, por mi parte, clamo a ti, Señor, y de mañana sube a ti mi oración.

13. Sunt cunoscute oare minunile tale în întuneric şi dreptatea ta în ţara uitării?

14. ¿Por qué, Señor, entonces, me rechazas y me escondes tu cara?

14. Dar eu strig către tine, Doamne, de dimineaţă, rugăciunea mea se înalţă la tine.

15. Soy pobre y enfermizo desde niño, sufrí tus golpes y me quedo sin fuerzas;

15. Pentru ce, Doamne, respingi sufletul meu? Pentru ce-ţi ascunzi faţa de la mine?

16. tus cóleras han pasado sobre mí, tus espantos me han aniquilado.

16. Eu sunt sărac şi în prag de moarte încă din tinereţe; sunt neajutorat, strivit de spaimele tale.

17. Como las aguas me arrollan todo el día, y me cercan todos de una vez.

17. Peste mine au trecut mâniile tale şi înfricoşările tale m-au nimicit.

18. De mí alejaste amigos y compañeros, y son mi compañía las tinieblas.

18. M-au înconjurat ca apa ziua întreagă şi toate împreună mă împresoară.

19.

19. Ai îndepărtat de la mine pe prieten şi vecin şi întunecimile sunt cunoscuţii mei.