Salmos, 73

1. "Dios se porta muy bien con Israel con los que tienen puro el corazón".

1. Psalm. Al lui Asáf. Cât de bun este Dumnezeu cu Israél, cu cei curaţi cu inima!

2. Pero yo, por poco mi pie no tropieza y mis pasos casi se resbalan;

2. Dar mie, cât pe ce să mi se poticnească picioarele, puţin [a lipsit] să-mi alunece paşii,

3. yo sentía envidia de los malos, viendo lo bien que le va a los impíos.

3. căci i-am invidiat pe cei orgolioşi când vedeam prosperitatea nelegiuţilor.

4. Para ellos no existe el sufrimiento, su cuerpo está gordo y lleno de salud.

4. Ei nu au [parte] de suferinţă până la moarte şi trupul lor este bine hrănit [şi sănătos].

5. No comparten las penurias de los hombres ni les tocan pruebas como a los demás.

5. Ei nu au parte de truda oamenilor şi nu sunt loviţi ca ceilalţi oameni.

6. Por eso como un collar lucen su orgullo, por ropa llevan puesta la violencia,

6. De aceea, mândria este ca o salbă pentru ei şi violenţa este haina cu care se îmbracă.

7. transpiran por sus poros la maldad, su corazón desborda de planes ambiciosos.

7. Din grăsimea lor iese nelegiuire şi din inimile lor se revarsă gânduri rele.

8. Se burlan mientras traman sus maldades, con soberbia profieren amenazas;

8. Batjocoresc, vorbesc cu răutate, vorbesc de sus asuprind.

9. hablan como dueños del cielo y con su lengua brincan sobre el país.

9. Îşi înalţă gura lor până la ceruri şi limba lor cutreieră pământul.

10. Por eso mi pueblo va tras ellos, porque en ellos sólo brilla el éxito;

10. De aceea, poporul se ia după ei şi puhoiul de ape nu-i satură.

11. y dicen: "¿Dios lo verá? ¿tendrá de esto una idea el Altísimo?

11. Ei zic: „Cum poate Dumnezeu să ştie aceasta? Există cumva cunoaştere în Cel Preaînalt?”.

12. Miren, pues, cómo son los impíos y sin problemas amasan sus fortunas.

12. Iată, aceştia sunt nelegiuiţii: liniştiţi întotdeauna, acumulează bogăţii!

13. ¿De qué me sirve tener un corazón puro y mantener mis manos inocentes,

13. Aşadar, în zadar mi-am păstrat inima curată şi mi-am spălat mâinile în nevinovăţie,

14. cuando todos los días me apalean y no hay mañana en que no me castiguen?"

14. căci sunt lovit ziua întreagă şi pedepsit [încă] de dimineaţă.

15. Si hubiera dicho: "Voy a hablar como ellos", habría traicionado la raza de tus hijos.

15. De-aş fi zis: „Voi vorbi ca ei”, aş fi trădat neamul fiilor tăi.

16. Traté, pues, de poderlo comprender, pero era para mí cosa difícil.

16. Şi am cugetat ca să înţeleg aceasta, dar anevoios lucru a fost în ochii mei

17. Pero un día penetré en los secretos de Dios, y me di cuenta de cuál será su fin.

17. până când am intrat în sanctuarul lui Dumnezeu şi am înţeles [care este] sfârşitul lor.

18. Pues los pones en un lugar resbaladizo y luego los empujas al abismo.

18. Într-adevăr, îi aşezi în loc lunecos şi-i faci să cadă în dezolare.

19. ¿Cómo? ¿están en la ruina en un momento? Ya no están, trágico fue su fin.

19. Cum sunt ei abandonaţi ruinării, într-o clipă s-au dus, au pierit de spaimă!

20. Señor, como de un sueño al despertar, te levantas y disipas su imagen.

20. Ca un vis la deşteptare, Doamne, când te trezeşti, faci să se risipească chipul lor.

21. Cuando se exasperó mi corazón y punzadas sentía en mis entrañas,

21. Când mi se frământa inima şi mă simţeam străpuns în rărunchi,

22. era estupidez, no cordura y no comprendía más que las bestias.

22. eram nepriceput şi nu înţelegeam nimic, eram ca un dobitoc înaintea ta.

23. ¿No estado yo contigo todo el tiempo? Me tomaste de mi mano derecha,

23. Dar eu sunt pururea cu tine, m-ai prins de mâna dreaptă.

24. me guías conforme a tus designios y me llevas de la mano tras de ti.

24. Cu sfatul tău mă vei călăuzi, apoi mă vei lua în glorie.

25. ¿A quién tengo en los cielos sino a ti? y fuera de ti nada más quiero en la tierra.

25. Pe cine am eu în ceruri, [afară de tine]? Şi, fiind cu tine, nu mai am altă dorinţă pe pământ.

26. Mi carne y mi corazón se consumen por ti, mi Roca, mi Dios, que es mío para siempre.

26. Chiar dacă se mistuie trupul meu şi inima mea, stânca inimii mele şi partea mea e Dumnezeu în veci.

27. Los que se alejan de ti se pierden, tú aniquilas a los que te son infieles.

27. Iată, cel ce se îndepărtează de tine va pieri, îi vei nimici pe toţi cei care se desfrânează.

28. Para mí lo mejor es estar junto a Dios, he puesto mi refugio en el Señor; proclamaré tus obras en las puertas de Sión.

28. Iar pentru mine, binele meu este să mă apropii de Dumnezeu: am căutat refugiul în Domnul Dumnezeu, ca să vestesc toate lucrările tale [în faţa porţilor fiicei Siónului].