Salmos, 71

1. En ti, Señor, confío, que no me decepcione.

1. În tine, Doamne, mi-am căutat refugiul, să nu fiu nicicând făcut de ruşine!

2. En tu justicia tú querrás defenderme, inclina a mí tu oído y sálvame.

2. În dreptatea ta, eliberează-mă şi scapă-mă, pleacă-ţi urechea spre mine şi mântuieşte-mă!

3. Sé para mí una roca de refugio, una ciudad fortificada en que me salve, pues tú eres mi roca, mi fortaleza.

3. Fii pentru mine stâncă şi cetate de refugiu, spre care mi-ai poruncit să merg mereu ca să mă mântuieşti, pentru că [numai] tu eşti stânca mea şi cetatea mea de apărare.

4. Líbrame, oh Dios, de la mano del impío, de las garras del malvado y del violento,

4. Scapă-mă, Dumnezeule, din mâna celui fărădelege, din mâinile celui nelegiuit şi viclean!

5. pues tú eres, Señor, mi esperanza, y en ti he confiado desde mi juventud.

5. Pentru că tu, Doamne, eşti speranţa mea, Doamne, în tine mi-am pus încrederea din copilărie.

6. En ti me apoyé desde mis primeros pasos, tú me atrajiste desde el seno de mi madre, y para ti va siempre mi alabanza.

6. În tine mi-am găsit sprijin din sânul mamei mele, încă din sânul mamei mele, tu ai fost ocrotitorul meu; în tine este lauda mea de-a pururi.

7. Pero ahora para muchos soy un escándalo, y sólo me quedas tú, mi amparo seguro.

7. Ca o minune am ajuns pentru mulţi şi tu eşti refugiul meu puternic.

8. Llena de tu alabanza está mi boca, de tu esplendor, el día entero.

8. Să se umple gura mea de lauda ta, toată ziua să fie plină de preamărirea ta!

9. No me despidas ahora que soy viejo, no te alejes cuando mis fuerzas me abandonan.

9. Nu mă respinge în timpul bătrâneţii [mele]; nu mă părăsi când mi se termină puterile!

10. Pues mis enemigos hablan contra mí y los que esperan mi muerte hacen sus planes.

10. Căci duşmanii mei vorbesc împotriva mea şi cei care pândesc sufletul meu se sfătuiesc împreună:

11. Dicen: "Dios lo ha abandonado; persíganlo y agárrenlo, nadie lo ayudará".

11. „Dumnezeu l-a părăsit. Urmăriţi-l şi prindeţi-l, căci nu este cine să-l scape!”.

12. Oh Dios, no te alejes de mí, Dios mío, ven pronto a socorrerme.

12. Dumnezeule, nu te îndepărta de mine; Dumnezeul meu, grăbeşte-te să mă ajuţi!

13. Que queden humillados, cubiertos de vergüenza, los que me ponen asechanzas. Que el insulto y la infamia los envuelvan a los que quieren mi desgracia.

13. Să fie făcuţi de ruşine şi să piară cei potrivnici sufletului meu, să fie acoperiţi de ocară şi umilire cei care caută răul meu!

14. Yo entonces, siempre en ti esperaré, y te alabaré como no se ha hecho nunca.

14. Eu îmi voi pune întotdeauna speranţa [în tine] şi te voi lăuda tot mai mult.

15. Mi boca contará tus obras justas y tu salvación a lo largo del día, pues son más de lo que podría decir.

15. Gura mea va vesti în toate zilele dreptatea şi mântuirea ta, chiar dacă nu cunosc numărul lor.

16. Ahondaré las hazañas del Señor, recordaré tu justicia que es sólo tuya.

16. Voi povesti faptele de vitejie ale Domnului; Doamne, îmi voi aduce aminte că dreptatea este numai a ta.

17. Oh Dios, me has enseñado desde joven, y hasta ahora anuncié tus maravillas;

17. Dumnezeule, m-ai învăţat din tinereţe, iar eu fac cunoscute şi acum minunile tale.

18. si ahora estoy viejo y decrépito, oh Dios, no me abandones. A esta generación anunciaré tu poder, y a los que vengan después, tu valentía

18. Nici la bătrâneţe şi cărunteţe, Dumnezeule, să nu mă părăseşti, ca să fac cunoscută puterea ta generaţiei [de acum] şi vitejia ta, celei care va veni.

19. y tu justicia, oh Dios, que llega al cielo. Pues, ¿quién como tú, oh Dios, que has hecho grandes cosas?

19. Dreptatea ta, Dumnezeule, e până la ceruri, tu, care ai făcut fapte măreţe, Dumnezeule, cine este asemenea ţie?

20. Tú que me hiciste pasar tantas penas y miserias, volverás para hacerme revivir, y me harás subir de nuevo del abismo.

20. Tu m-ai făcut să văd rele şi strâmtorări multe; dar din nou îmi vei da viaţă şi mă vei face să urc din nou din abisurile pământului.

21. Volverás a ponerme de pie y tendré de nuevo tu consuelo.

21. Vei înmulţi mărirea mea şi, când te vei întoarce, mă vei mângâia.

22. Entonces te daré gracias al son del arpa por tu fidelidad, oh Dios. Con la cítara te entonaré salmos, oh Santo de Israel.

22. Iar eu voi lăuda fidelitatea ta, Dumnezeul meu, în sunet de alăută şi îţi voi cânta din harpă, ţie, Sfântul lui Israél.

23. Te aclamarán mis labios y mi alma que tú redimiste.

23. Vor striga de bucurie buzele mele când îţi voi cânta şi sufletul meu, pe care l-ai răscumpărat,

24. Tarareará mi lengua todo el día: "Es cierto que él es justo, pues están confundidos y humillados los que querían mi desgracia".

24. căci şi limba mea ziua întreagă va medita la dreptatea ta. Vor fi făcuţi de ruşine şi de ocară cei care caută răul.