Salmos, 18

1. Yo te amo,Señor, mi fuerza,

1. Maestrului de cor. Slujitorului Domnului Davíd, care a spus Domnului cuvintele acestei cântări în ziua în care Domnul l-a eliberat din mâna tuturor duşmanilor săi şi din mâna lui Saul.

2. El Señor es mi roca y mi fortaleza; es mi libertador y es mi Dios, es la roca que me da seguridad; es mi escudo y me da la victoria.

2. Şi a spus: Te iubesc, Doamne, tăria mea,

3. Invoco al Señor que es digno de alabanzas, y me veo libre de mis enemigos.

3. Doamne, stânca mea, fortăreaţa mea şi eliberatorul meu; Dumnezeul meu, stânca mea în care mi-am căutat refugiu, scutul meu, cornul mântuirii mele şi scăparea mea.

4. Las aguas de la muerte me envolvían, los torrentes devastadores me aterraban;

4. Îl invoc pe Domnul, cel vrednic de laudă, şi sunt eliberat de duşmanii mei.

5. las redes de la muerte me cercaban, ante mí estaban tendidas trampas mortales.

5. M-au împresurat legăturile morţii şi m-au îngrozit râurile pieirii;

6. En mi angustia yo invoqué al Señor, y clamé a mi Dios. Mi clamor llegó hasta sus oídos y desde su Templo oyó mi voz.

6. m-au înconjurat legăturile locuinţei morţilor şi m-au întâmpinat laţurile morţii.

7. Tembló la tierra y se estremeció, se sacudieron las bases de los montes, que temblaban con sólo ver su furor.

7. Dar, în strâmtorarea mea, l-am chemat pe Domnul şi am strigat către Dumnezeul meu; din lăcaşul lui, el mi-a auzit glasul şi strigătul meu a ajuns până la urechea lui.

8. Subía humo de sus narices y de su boca salía un fuego abrasador que arrojaba carbones encendidos.

8. S-a zguduit şi s-a cutremurat pământul; temeliile munţilor s-au zdruncinat şi s-au zguduit, pentru că el s-a mâniat.

9. El inclinó los cielos y descendió, con una densa nube bajo sus pies.

9. S-au ridicat fum din nările lui şi foc mistuitor, din gura lui; cărbuni aprinşi ţâşneau din el.

10. Montó en un querubín y emprendió vuelo; planeaba sobre las alas del viento.

10. A aplecat cerurile şi s-a coborât şi negura era sub picioarele lui.

11. En torno a él, un manto de tinieblas, un oscuro aguacero era su toldo.

11. A încălecat pe un heruvim şi a zburat, era purtat pe aripile vântului.

12. Un resplandor lo iba precediendo con granizos y brasas encendidas.

12. Şi-a pus întunericul împrejur ca un văl, s-a înconjurat ca de un cort al său de ape întunecoase şi de nori deşi.

13. Tronó el Señor desde los cielos, el Altísimo hizo oír su voz.

13. În faţa strălucirii chipului său, s-au împrăştiat norii lui, grindina şi cărbunii de foc.

14. Tiró sus flechas y los dispersó, lanzó sus rayos y los derrotó.

14. Şi a tunat din cer Domnul, Cel Preaînalt şi-a făcut auzit glasul: grindină şi cărbuni de foc.

15. Entonces apareció el fondo del mar y las bases del mundo se descubrieron, al ver, Señor, tu enojo, al pasar el soplo de tus narices.

15. Şi-a trimis săgeţile şi i-a risipit, a înmulţit fulgerele şi i-a umplut de groază;

16. Desde lo alto su mano me tomó, y me rescató de las aguas profundas.

16. s-au văzut izvoarele apelor şi s-au descoperit temeliile lumii la mustrarea ta, Doamne, la suflarea duhului mâniei tale.

17. Me libró de enemigos poderosos, de enemigos más fuertes que yo.

17. A trimis din înălţime şi m-a luat, m-a salvat din apele cele mari.

18. Me asaltaron el día en que me iba mal, pero el Señor vino en mi ayuda.

18. M-a mântuit de duşmanii mei puternici şi de cei care mă urăsc, deşi erau mai tari decât mine.

19. Me sacó a un espacio abierto, me salvó porque me amaba.

19. M-au întâmpinat în ziua necazului meu, dar Domnul mi-a fost sprijinitor;

20. El Señor según mis méritos me trata, limpias son mis manos, y él me lo paga.

20. m-a scos la loc larg, m-a mântuit, pentru că şi-a găsit plăcerea în mine.

21. Porque guardé los caminos del Señor y no hice el mal lejos de mi Dios.

21. Domnul m-a răsplătit după dreptatea mea, după curăţia mâinilor mele îmi va da înapoi,

22. Me acuerdo siempre de sus decisiones, y nunca descarto sus mandamientos.

22. pentru că am păzit căile Domnului, nu m-am făcut vinovat în faţa Dumnezeului meu.

23. Ante él soy irreprochable y me cuido de cometer pecado alguno.

23. Căci toate judecăţile lui sunt înaintea mea şi hotărârile lui nu le-am lăsat deoparte,

24. Por eso me retribuye según mis méritos, según mi pureza que sus ojos ven.

24. ci am fost fără prihană înaintea lui şi m-am păzit de fărădelegea mea.

25. Con el que es fiel, tú te muestras fiel, si alguien no falla, tampoco tu le fallas.

25. Iar Domnul mi-a răsplătit după dreptatea mea şi după puritatea mâinilor mele înaintea ochilor săi.

26. Con el que es sin doblez, tú eres leal, pero con los tramposos eres mañoso.

26. Cu cel credincios, tu eşti credincios, cu omul fără prihană, eşti fără prihană;

27. Tú salvarás a un pueblo humilde y humillarás los ojos altaneros.

27. cu cel curat, eşti curat, dar cu cel viclean te arăţi iscusit.

28. Tú haces, Señor, que brille mi lámpara, ¡mi Dios ilumina mis tinieblas!

28. Căci tu mântuieşti poporul celor sărmani şi ochii celor trufaşi îi umileşti.

29. Contigo acometo las huestes, con mi Dios escalo la muralla.

29. Într-adevăr, tu aprinzi lumina mea, Doamne; Dumnezeul meu, fă să strălucească întunericul meu!

30. Mi Dios, su proceder es perfecto, y su palabra es a toda prueba. El es un escudo para cualquiera que se acoja a él.

30. Prin tine înfrunt trupele [duşmane] şi cu Dumnezeul meu trec şi peste ziduri.

31. Pues, ¿quién es Dios fuera del Señor? ¿quién es la Roca, sino nuestro Dios?

31. Calea lui Dumnezeu este desăvârşită. Cuvântul Domnului este lămurit în foc, el este un scut pentru toţi cei care caută refugiu în el.

32. Es un Dios que me reviste de fuerza, un Dios que allana mis caminos.

32. Cine este Dumnezeu în afară de Domnul? Sau cine e stâncă în afară de Dumnezeul nostru?

33. Asemeja mis pies a los de la cierva, y me hace estar de pie en las alturas.

33. Dumnezeu mă încinge cu tărie şi face desăvârşită calea mea,

34. Adiestra mis manos para el combate, y mis brazos para tensar el arco de bronce.

34. el face picioarele mele ca ale cerbului şi mă aşază pe înălţimi;

35. Tú me das tu escudo de salvación; tu mano me sostiene, tus favores me agrandan.

35. el învaţă mâinile mele la război şi braţele mele întind arcul de bronz.

36. Puedo alargar el paso, y mis tobillos no van a flaquear.

36. Tu mi-ai dat scutul mântuirii tale, dreapta ta mă sprijină şi bunăvoinţa ta m-a ajutat să cresc.

37. Persigo a mis enemigos y los alcanzo, no volveré hasta que estén exterminados.

37. Ai lărgit calea sub paşii mei şi nu s-au clătinat gleznele mele.

38. Doy un golpe, y no pueden rehacerse, caen y quedan tendidos a mis pies.

38. Îi voi urmări pe duşmani şi îi voi ajunge şi nu mă voi întoarce până nu-i voi nimici.

39. Me revistes de fuerza en el combate, y doblegas ante mí a mis agresores.

39. Îi voi lovi şi nu vor mai putea să se ridice, vor cădea sub picioarele mele.

40. Haces que mis enemigos den la espalda, y a cuantos me odiaban aniquilo.

40. M-ai încins cu tărie pentru luptă, ai răpus pe potrivnicii mei înaintea mea.

41. Aunque griten, nadie los salvará, claman al Señor, pero no les responde.

41. Pe duşmanii mei i-ai pus pe fugă şi pe cei ce mă urăsc i-am nimicit.

42. Los trituro como polvo que se lleva el viento, los pisoteo como el barro del camino.

42. Au strigat, dar nu era [nimeni] ca să-i salveze, [au strigat] către Domnul, dar nu le-a răspuns.

43. Me libras de las querellas de mi pueblo, y me pones al frente de las naciones. Un pueblo que no conocía me sirve.

43. I-am zdrobit ca pulberea în bătaia vântului, ca pe noroiul de pe străzi i-am călcat.

44. Los hijos de extranjeros me adulan, apenas oyen mi voz, me obedecen.

44. Tu m-ai scăpat de răzvrătiţii poporului, m-ai aşezat în fruntea neamurilor. Un popor pe care nu-l cunoşteam a ajuns să mă slujească;

45. Los extranjeros pierden el ánimo, y salen temblando de sus fortalezas.

45. cu luare-aminte îmi dau ascultare, fiii străinilor mă linguşesc;

46. ¡Viva el Señor! ¡Bendita sea mi Roca! ¡Ensalzado sea el Dios que me salva!

46. fiii străinilor şi-au pierdut vlaga: ies tremurând din ascunzişurile lor.

47. Oh Dios que me concedes el desquite y colocas los pueblos a mis pies,

47. Viu este Domnul şi binecuvântată este stânca mea şi preaînălţat este Dumnezeul mântuirii mele!

48. que me libras de mis enemigos y me encumbras por encima de mis agresores, tú me salvas de la gente violenta.

48. Dumnezeu este cel care îmi dă răzbunarea şi îmi supune popoarele;

49. Por eso te ensalzaré, Señor, y en medio de los pueblos cantaré tu Nombre,

49. el mă eliberează de duşmanii mei înfuriaţi. Tu mă înalţi mai presus de cei care se ridică împotriva mea, tu mă mântuieşti de omul violent.

50. tú que a tu rey das victoria tras victoria, y sigues con tus favores a tu ungido, a David y a su descendencia para siempre.

50. De aceea, Doamne, te voi lăuda între popoare şi numele tău în psalmi îl voi cânta.

51.

51. El dă mari izbânzi regelui său, arată milostivire faţă de unsul său, faţă de Davíd şi descendenţa lui pe veci.