Salmos, 109

1. Oh Dios a quien alabo, no guardes silencio,

1. Maestrului de cor. Al lui Davíd. Psalm. Dumnezeul laudei mele, să nu taci,

2. pues la boca maligna y la boca impostora se abren contra mí. Me hablan con una lengua mentirosa,

2. că şi gura celui nelegiuit, şi gura celui înşelător s-au deschis asupra mea, vorbesc împotriva mea cu limbă mincinoasă!

3. me rodean palabras de odio, me atacan sin motivo.

3. Mă înconjoară cu vorbe [pline] de ură şi se războiesc cu mine fără motiv.

4. ¡En pago a mi amistad me acusan y yo, tan solo oro!

4. În schimbul dragostei mele mă acuză, în timp ce eu sunt în rugăciune.

5. Me devuelven mal por bien y odio, por mi amistad.

5. Îmi fac rău în locul binelui şi mă urăsc în schimbul iubirii mele.

6. Haz que un hombre malo le pida cuentas, que el acusador se pare a su derecha.

6. Ridică un om nelegiuit peste el şi acuzatorul să stea de-a dreapta lui.

7. ¡Que en el juicio resulte culpable, que consideren pecado su apelación!

7. Să iasă nelegiuit la judecata lui şi rugăciunea lui să-i fie socotită drept păcat!

8. ¡Que sus días le sean acortados y que otro se apodere de su cargo!

8. Zilele lui să fie puţine şi misiunea lui să o ia altul!

9. ¡Que sus hijos queden huérfanos y su mujer, viuda!

9. Să devină fiii lui orfani şi femeia lui, văduvă!

10. ¡Que un acreedor le quite todo y extraños se apoderen de lo que le ha costado!

10. Fiii lui să rătăcească şi să cerşească şi să fie căutaţi printre dărâmăturile [casei] lor!

11. ¡Que nadie le haga un favor, y nadie se compadezca de sus huérfanos!

11. Cămătarul să pună mâna pe tot ce are şi străinii să-i jefuiască munca!

12. ¡Que sea su descendencia exterminada y se borre su nombre en una generación!

12. Să nu aibă cine să-i arate milă şi să nu se afle mângâietor pentru orfanii lui!

13. ¡Que recuerde el Señor la culpa de sus padres, que no se borre el pecado de su madre,

13. Să fie nimicită descendenţa lui şi într-o generaţie să li se şteargă numele!

14. que estén siempre presentes ante el Señor, que borre de la tierra su memoria!

14. Să fie amintită nelegiuirea părinţilor lui înaintea Domnului şi păcatul mamei lui să nu se şteargă niciodată,

15. Pues nunca se acordó de ser amable, persiguió al pobre y al desvalido, y hasta la muerte al hombre de triste corazón.

15. ci să fie înaintea Domnului necontenit şi el să distrugă amintirea lor de pe pământ!

16. ¡Ya que amó la maldición, que con él se quede; no quiso a la bendición, que lo abandone!

16. Pentru că nu şi-a adus aminte să arate îndurare şi i-a urmărit pe cel sărac, pe cel lipsit şi pe cel cu inima zdrobită, până la moarte.

17. Se puso la maldición como su ropa: que le penetre hasta el fondo como el agua y le cale como aceite hasta sus huesos.

17. A îndrăgit blestemul: să vină asupra lui! Nu i-a plăcut binecuvântarea: să se îndepărteze de el!

18. Que sea como un manto que lo envuelva, un cinturón que lo apriete sin cesar.

18. S-a îmbrăcat în blestem ca într-o haină şi acesta a intrat înlăuntrul lui ca apa şi ca untdelemnul în oasele lui.

19. Así pague el Señor a mis acusadores y a los que hablan mal de mi persona!

19. Să-i fie ca un veşmânt cu care să se acopere şi ca o cingătoare care să-l strângă pururea!

20. Pero tú, Señor Adonai, actúa para mí en honor a tu nombre, sálvame, pues es tan bueno tu amor.

20. Aceasta să fie răsplata de la Domnul pentru acuzatorii mei şi pentru cei care vorbesc rău împotriva sufletului meu!

21. Porque soy pobre y desdichado, herido está mi corazón dentro de mí,

21. Tu, Doamne Dumnezeule, fii împreună cu mine de dragul numelui tău, eliberează-mă, pentru că mare este îndurarea ta!

22. me voy como la sombra que declina, como langosta arrastrada por el viento.

22. Pentru că sunt sărac şi lipsit şi inima mea este rănită înlăuntrul meu.

23. De tanto ayuno flaquean mis rodillas y mi cuerpo, sin grasa, ha enflaquecido;

23. Mă sting ca umbra care apune, tremur ca o lăcustă.

24. soy un pretexto para sus insultos, cuando me ven, menean la cabeza.

24. Mi se clatină genunchii din cauza postului şi trupul mi s-a descărnat.

25. Señor, mi Dios, ayúdame, sálvame, tú que eres bueno:

25. Am ajuns de ocara lor; se uită la mine şi clatină din cap.

26. y que sepan que allí está tu mano, que eres tú, Señor, quien hizo eso.

26. Ajută-mă, Doamne, Dumnezeul meu! Salvează-mă după îndurarea ta!

27. Si ellos maldicen, tu bendecirás: mis adversarios serán confundidos y tu servidor se alegrará.

27. Să se ştie că aceasta este mâna ta, că tu, Doamne, ai făcut [lucrul acesta]!

28. ¡Que se cubran de infamia mis acusadores, envueltos en su vergüenza como de un manto!

28. Ei pot să mă blesteme, dar tu binecuvântează-mă; ei pot să se ridice [împotriva mea], dar tu fă-i de ruşine şi slujitorul tău să se bucure!

29. Por mi boca al Señor doy muchas gracias y alabanzas en medio de la muchedumbre,

29. Să fie îmbrăcaţi în umilire cei care mă acuză şi să fie învăluiţi de ruşine ca într-o mantie!

30. pues se puso a la derecha del pobre para salvar su vida de sus jueces.

30. Îl voi lăuda foarte mult pe Domnul cu gura mea, îl voi lăuda în mijlocul mulţimii.

31.

31. Căci el stă la dreapta celui sărman, ca să-l mântuiască de cei care îi judecă sufletul.