1. ¡Oh Dios, no descanses, no te calles, oh Dios, no te quedes impasible!

1. Cântare. Psalm. Al lui Asáf.

2. cuando tus enemigos hacen estruendo y los que te odian levantan la cabeza.

2. Dumnezeule, să nu taci, să nu fii mut şi să nu rămâi în tăcere, Dumnezeule!

3. Traman un complot contra tu pueblo, conspiran contra tus protegidos.

3. Căci, iată, duşmanii tăi freamătă şi cei ce te urăsc au ridicat capul.

4. "Vengan, dicen, no sean más nación, y que nadie recuerde el nombre de Israel".

4. Fac planuri viclene împotriva poporului tău, ţin sfat împotriva celor apăraţi de tine.

5. Se pusieron todos de acuerdo, sellaron una alianza contra ti:

5. Au zis: „Haideţi să-i ştergem dintre neamuri, să nu se mai amintească numele lui Israél vreodată!”.

6. los clanes de Edom y de Ismael, los de Moab y los hijos de Agar,

6. Căci s-au sfătuit într-un cuget, au făcut alianță împotriva ta:

7. los de Guebal, Amón y de Amalec, los filisteos y la gente de Tiro;

7. corturile lui Edóm şi ale ismaelíţilor, Moáb şi agarenii,

8. hasta los de Asur se unieron a ellos y prestaron su fuerza a los hijos de Lot.

8. Ghébal, Amón şi Amaléc, ţara filisténilor şi cei ce locuiesc în Tir.

9. Haz que corran la suerte de Madian, de Sísera y Jabín en el valle de Cisón,

9. Chiar şi Asíria s-a unit cu ei; ei sunt braţul cel puternic al fiilor lui Lot. Sélah

10. que fueron exterminados junto a Endor, y de abono sirvieron a la tierra.

10. Fă cu ei după cum ai făcut cu Madián, cu Siséra şi cu Iabín, la râul Chişón!

11. Trata a sus príncipes como a Oreb y a Zeb, y como a Zebáh y Salmaná a sus capitanes,

11. Au fost nimiciţi la En-Dor şi au ajuns să fie îngrăşământ pentru pământ.

12. que habían dicho: "Nosotros conquistaremos los dominios de Dios".

12. Fă-i pe nobilii lor ca pe Óreb şi Zeb şi pe toţi conducătorii lor ca pe Zébah şi Ţalmúna,

13. Dios mío, trátalos como un torbellino, como paja llevada por el viento;

13. care au spus: „Să luăm în stăpânire pentru noi păşunile lui Dumnezeu!”!

14. como incendio que arrasa con el bosque, como fuego que corre por los montes,

14. Dumnezeul meu, fă-i ca pe un vârtej, ca pleava în bătaia vântului!

15. así persíguelos con tu tormenta y llénalos de terror con tu huracán.

15. După cum focul arde pădurea şi văpaia lui arde munţii,

16. Cúbreles la cara de vergüenza. tal vez así, Señor, busquen tu nombre.

16. aşa să-i urmăreşti cu vijelia ta şi să-i înspăimânţi cu furtuna ta.

17. Que se confundan y espanten para siempre, que sean humillados y perezcan.

17. Umple feţele lor de ruşine ca să caute numele tău, Doamne!

18. Sepan que sólo tú te llamas Señor, y eres Altísimo en toda la tierra.

18. Să fie făcuţi de ruşine şi înspăimântaţi totdeauna, să fie făcuţi de ocară şi să piară!

19.

19. Să ştie că numele tău este „Domnul”, tu singur eşti Cel Preaînalt peste tot pământul!





“O medo excessivo nos faz agir sem amor, mas a confiança excessiva não nos deixa considerar o perigo que vamos enfrentar”. São Padre Pio de Pietrelcina