Salmos, 31

1. A ti, Señor, me acojo, no quede yo nunca defraudado: ¡tú que eres justo, ponme a salvo!

1. Maestrului de cor. Psalm. Al lui Davíd.

2. Inclina tu oído hacia mí, date prisa en librarme. Sé para mí una roca de refugio, el recinto amurallado que me salve.

2. Doamne, în tine am căutat refugiu, să nu fiu făcut nicicând de ruşine; mântuieşte-mă în dreptatea ta!

3. Porque tú eres mi roca y mi fortaleza; por tu nombre me guías y diriges.

3. Pleacă-ţi urechea spre mine, grăbeşte-te să mă eliberezi! Fii pentru mine o stâncă de scăpare, o cetate întărită, ca să mă mântuieşti!

4. Sácame de la red que me han tendido, porque eres tú mi refugio.

4. Tu eşti stânca mea, cetatea mea, pentru numele tău, condu-mă şi călăuzeşte-mă!

5. En tus manos encomiendo mi espíritu, y tú, Señor, Dios fiel, me librarás.

5. Fă-mă să ies din laţul pe care mi l-au întins, căci tu eşti tăria mea!

6. Aborreces a los que adoran ídolos vanos, pero yo confío en el Señor.

6. În mâinile tale îmi încredinţez duhul, tu mă vei mântui, Doamne, Dumnezeule adevărat.

7. Gozaré y me alegraré de tu bondad porque has mirado mi aflicción y comprendido la angustia de mi alma;

7. Tu urăşti pe cei care păzesc deşertăciunile idolilor, eu însă îmi pun încrederea [numai] în Domnul.

8. no me dejaste en manos del enemigo, me has hecho caminar a campo abierto.

8. Mă voi bucura şi mă voi veseli de îndurarea ta, căci ai privit la umilinţa mea, tu cunoşti frământările sufletului meu.

9. Ten piedad de mí, Señor, pues estoy angustiado; mis ojos languidecen de tristeza.

9. Nu m-ai lăsat în mâna duşmanului şi ai pus în loc sigur picioarele mele.

10. Mi vida se consume en la aflicción y mis años entre gemidos; mi fuerza desfallece entre tanto dolor y mis huesos se deshacen.

10. Îndură-te de mine, Doamne, căci sunt în strâmtorare; mi s-au uscat de mâhnire ochii, sufletul şi trupul.

11. Mi enemigo se alegra, mis vecinos se horrorizan, y se espantan de mí mis conocidos: si me ven en la calle, se alejan de mí.

11. Căci se sfârşeşte în durere viaţa mea şi anii mei în suspine; sărăcia mi-a sleit puterile şi oasele mele s-au uscat.

12. Se olvidaron de mí, como de un muerto, soy como un objeto inservible.

12. Am ajuns de ocara tututor asupritorilor mei: spaimă mare pentru vecinii şi cunoscuţii mei; cei care mă văd pe drum mă ocolesc.

13. Oigo los cuchicheos de la gente, y se asoma el terror por todas partes. Se unieron todos en mi contra, tramaron arrebatarme la vida.

13. Sunt dat uitării ca un mort, ca unul fără inimă, am ajuns ca o oală spartă.

14. Pero yo, Señor, confío en ti, yo dije: Tú eres mi Dios.

14. Când aud învinuirile multora, groaza mă înconjoară; când împreună se înţeleg între ei împotriva mea, uneltesc să-mi ia sufletul.

15. Mi porvenir está en tus manos, líbrame de los enemigos que me persiguen.

15. Dar eu mă încred în tine, Doamne, şi spun: „Tu eşti Dumnezeul meu,

16. Que sobre tu servidor brille tu rostro, sálvame por tu amor.

16. soarta mea este în mâinile tale!”. Scapă-mă din mâna duşmanilor mei şi de cei care mă urmăresc!

17. A ti clamé, Señor, no sea confundido; confundidos sean los impíos, lánzalos a la mansión del silencio.

17. Fă să strălucească faţa ta peste slujitorul tău, mântuieşte-mă în îndurarea ta!

18. Enmudece los labios embusteros, que hablan insolencias contra el justo con orgullo y desprecio.

18. Doamne, să nu fiu făcut de ruşine, pentru că am strigat spre tine; cei răi să fie făcuţi de ruşine şi [să coboare] muţi în locuinţa morţilor!

19. Qué bondad tan grande, Señor, es la que reservas para los que te temen. Se la brindas a los que en ti esperan, a la vista de los hijos de los hombres.

19. Fă să tacă buzele mincinoase, care vorbesc cu aroganţă împotriva celui drept cu trufie şi dispreţ!

20. En secreto, junto a ti los escondes, lejos de las intrigas de los hombres; los mantienes ocultos en tu carpa, y los guardas de las querellas.

20. Cât de mare este bunătatea ta, Doamne, pe care ai pregătit-o pentru cei care se tem de tine şi cu care îi copleşeşti pe cei care caută refugiu în tine înaintea fiilor oamenilor!

21. Bendito sea el Señor, su gracia hizo maravillas para mí: Mi corazón es como una ciudad fuerte.

21. Tu îi ascunzi sub protecţia feţei tale de uneltirile oamenilor, îi adăposteşti în cortul tău, departe de limbile care îi clevetesc.

22. Yo decía en mi desconcierto: "Me ha arrojado de su presencia". Pero tú oías la voz de mi plegaria cuando clamaba a ti.

22. Binecuvântat să fie Domnul, căci îndurarea lui a făcut pentru mine lucruri minunate, într-o cetate întărită!

23. Amen al Señor todos sus fieles, pues él guarda a los que le son leales, pero les devolverá el doble a los soberbios.

23. În neliniştea mea, ziceam: „Sunt izgonit dinaintea ochilor tăi”, dar tu ai ascultat glasul rugăciunii mele când am strigat către tine.

24. Fortalezcan su corazón, sean valientes, todos los que esperan en el Señor.

24. Iubiţi-l, aşadar, pe Domnul, voi, toţi cei credincioşi ai lui! Domnul păzeşte pe cei fideli şi pedepseşte cu vârf şi îndesat pe cei trufaşi!

25.

25. Fiţi tari, să se întărească inimile voastre, voi, toţi cei care nădăjduiţi în Domnul!