Jeremias, 20

1. Tendo o sacerdote Fassur, filho de Emer, que era superintendente do templo, ouvido o profeta Jeremias pronunciar esse oráculo,

1. Paşhúr, fiul lui Imér, preot şi supraveghetor de seamă în casa Domnului, l-a auzit pe Ieremía profeţind aceste cuvinte.

2. mandou espancá-lo e pô-lo em grilhões na porta superior de Benjamim, que se encontra no Templo do Senhor.

2. Şi Paşhúr l-a lovit pe profetul Ieremía şi l-a pus în butuci la poarta superioară a lui Beniamín, la casa Domnului.

3. No dia seguinte, quando Fassur mandou libertá-lo, disse-lhe Jeremias: “Não é mais Fassur que te chama o Senhor, mas sim Magor-Missabib.*

3. Ziua următoare, Paşhúr l-a scos pe Ieremía din butuci, iar Ieremía i-a zis: „Domnul nu te mai cheamă cu numele de Paşhúr, ci Magór-Misabíb.

4. Pois assim diz o Senhor: Vou fazer de ti objeto de pavor, para ti mesmo e teus amigos, os quais, sob teu olhar, perecerão à espada de seus inimigos. Entregarei Judá nas mãos do rei da Babilônia, que os deportará para Babilônia, onde os ferirá à espada.

4. Căci aşa vorbeşte Domnul: «Iată, eu vă voi face de groază pe tine şi pe cei care te iubesc; ei vor cădea de sabia duşmanilor lor şi ochii tăi vor vedea! Iar pe întregul Iúda îl voi da în mâna regelui Babilónului şi el îi va duce captivi în Babilón şi vor fi loviţi de sabie.

5. E entregarei todas as riquezas desta cidade, todo o produto de seu trabalho, todas as suas reservas preciosas e todos os tesouros dos reis de Judá, nas mãos de seus inimigos, que os tomarão como presa, e os levarão para Babilônia.

5. Voi da toate bogăţiile acestei cetăţi, toate bunurile ei, tot ce are ea de preţ şi toate vistieriile regilor lui Iúda în mâna duşmanilor lor; ei le vor prăda, le vor lua şi le vor duce în Babilón.

6. E tu, Fassur, serás arrastado, com tua família, para o cativeiro. Ireis a Babilônia para lá morrerem e serem enterrados, tu e teus amigos, aos quais proferiste falsos oráculos”.

6. Iar tu, Paşhúr, şi toţi cei care locuiesc în casa ta veţi merge în captivitate. Tu vei merge în Babilón şi acolo vei muri; acolo veţi fi îngropaţi tu şi toţi cei care te iubesc, cărora le-ai profeţit cu înşelătorie»”.

7. Seduzistes-me, Senhor; e eu me deixei seduzir! Dominastes-me e obtivestes o triunfo. Sou objeto de contínua irrisão, e todos zombam de mim.*

7. M-ai sedus, Doamne, şi eu m-am lăsat sedus. M-ai prins cu putere şi ai fost mai puternic. Dar am devenit de batjocură toată ziua, toţi râd de mine.

8. Cada vez que falo é para proclamar a aproximação da violência e da devastação. E dia a dia a palavra do Senhor converte-se para mim em insultos e escárnios.

8. Căci când vorbesc, trebuie să strig: „Violenţă, devastare!”. Astfel, cuvântul Domnului a devenit pentru mine spre ocară şi batjocură în fiecare zi.

9. E, a mim mesmo, eu disse: Não mais o mencionarei, nem falarei em seu nome. Mas em meu seio havia um fogo devorador que se me encerrara nos ossos. Esgotei-me em refreá-lo, e não o consegui.*

9. Am spus: „Nu-mi voi mai aminti de el şi nu voi mai vorbi în numele lui”. Dar în inima mea era ca un foc aprins, închis în oasele mele: am obosit purtându-l şi nu mai pot.

10. Ouço as invectivas da multidão: “Cerca-nos o terror! Denunciai-o! Vamos denunciá-lo!”. Os que eram meus amigos espiam-me agora os passos. “Se cair em abusos, tiraremos vantagem, e dele nos vingaremos.”

10. Căci am auzit calomniile multora, teroare de jur împrejur: „Învinuiţi-l şi-l vom învinui!”. Toţi prietenii mei pândesc dacă mă clatin, poate va fi sedus şi vom putea [să-l biruim] şi ne vom lua răzbunarea faţă de el.

11. O Senhor, porém, está comigo, qual poderoso guerreiro. Por isso, longe de triunfar, serão esmagados meus perseguidores. Sua queda os mergulhará na confusão. Será, então, a vergonha eterna, inesquecível.

11. Domnul este cu mine ca un luptător puternic, de aceea, cei care mă urmăresc se vor poticni şi nu vor reuşi [să mă biruie]; se vor ruşina foarte mult pentru că nu vor avea succes, iar înjosirea lor nu va fi uitată niciodată.

12. Senhor, Deus dos exércitos, vós que sondais o justo, e que escrutais os rins e os corações, concedei-me o poder de contemplar a vingança que deles ides tirar! Pois em vossas mãos depositei a minha causa.

12. Doamne Sabaót, tu care îl încerci pe cel drept, care observi rărunchii şi inima, fă-mă să văd răzbunarea ta împotriva lor, pentru că ţie ţi-am destăinuit cauza mea!

13. Cantai ao Senhor, glorificai-o, porque salvou a vida do miserável das mãos do mau.

13. Cântaţi Domnului, lăudaţi-l pe Domnul! Căci el eliberează sufletul celui nevoiaş din mâna răufăcătorilor.

14. Maldito o dia em que nasci! Nem abençoado seja o dia em que minha mãe me deu à luz.

14. Blestemată să fie ziua în care m-am născut! Ziua în care m-a născut mama mea să nu fie binecuvântată!

15. Maldito o homem que levou a notícia a meu pai e que o cumulou de felicidade ao dizer-lhe: “Nasceu-te um menino!”.

15. Blestemat omul care a adus vestea bună tatălui meu: „Ţi s-a născut un fiu de parte bărbătească”, aducându-i bucurie!

16. A ele suceda o que às cidades aconteceu, que o Senhor sem piedade aniquilou! Desde o alvorecer ouça os gritos de alarme e o fragor da batalha ao meio-dia.*

16. Să fie omul acela precum cetăţile pe care le-a distrus Domnul şi nu a regretat! Să audă ţipăt dimineaţa şi strigăt de luptă la vremea amiezii!

17. Por que não me matou, antes de eu sair do ventre materno?! Minha mãe teria sido meu túmulo e eu ficaria para sempre guardado em suas entranhas!

17. De ce nu am fost omorât în pântece ca să-mi fi fost mama mormânt şi pântecele ei, o sarcină pentru totdeauna?

18. Por que saí do seu seio? Para só contemplar tormentos e misérias, e na vergonha consumir meus dias?

18. Pentru ce am ieşit din pântece? Că să văd trudă şi chin şi să mi se termine zilele în ruşine?