II Crônicas, 9

1. A rainha de Sabá, ouvindo falar da fama de Salomão, veio a Jerusalém para prová-lo por meio de enigmas. Ela tinha um séquito considerável, camelos carregados de aromas, grande quantidade de ouro e de pedras preciosas. Quando da sua visita a Salomão, expôs-lhe tudo o que tinha no coração.

1. Regina din Sába a auzit de faima lui Solomón şi a venit să îl încerce prin ghicitori. A sosit la Ierusalím cu foarte multe bogăţii: cu cămile care aduceau mirodenii, aur foarte mult şi pietre preţioase. A venit la Solomón şi a vorbit cu el tot ceea ce avea pe inimă.

2. Salomão respondeu a todas as suas perguntas e nada houve por demais obscuro que não pudesse solucionar.

2. Solomón i-a explicat toate cuvintele sale. Nu a fost niciun cuvânt ascuns pentru Solomón pe care să nu i-l explice.

3. Diante dessa sabedoria do rei, à vista da residência que tinha construído para si,

3. Regina din Sába a văzut toată înţelepciunea lui Solomón şi palatul pe care îl construise,

4. dos manjares de sua mesa, dos aposentos de seus servos, da habitação e vestes de seus domésticos, de seus copeiros e seus trajes, dos holocaustos que oferecia no Templo do Senhor, a rainha de Sabá ficou enlevada de admiração.*

4. hrana de la masa lui, locuinţa slujitorilor lui, ordinea slujirii lor, hainele lor, paharnicii lui şi hainele lor, camerele de sus prin care se mergea la casa Domnului şi a rămas fără suflare.

5. “É, pois, verdade – disse ela ao rei – o que tinha ouvido dizer, em minha terra, a respeito de tuas obras e de tua sabedoria.

5. Şi i-a zis regelui: „Este adevărat cuvântul pe care l-am auzit în ţara mea despre lucrările tale şi despre înţelepciunea ta.

6. Não queria dar fé a isso antes de vir e ver com meus próprios olhos. Pois bem, o que me tinham descrito não era sequer a metade de tua imensa sabedoria; ultrapassas tudo o que soube de ti pela tua fama!

6. Dar nu dădeam crezare cuvintelor până n-am venit şi n-am văzut cu ochii mei. Iată, nu mi s-a spus nici jumătate din mărimea înţelepciunii tale: tu întreci renumele pe care l-am auzit.

7. Felizes os teus servos! Felizes esses servos que sempre estão diante de ti e ouvem tua sabedoria!

7. Fericiţi sunt oamenii tăi, fericiţi sunt slujitorii tăi care stau în faţa ta mereu şi ascultă înţelepciunea ta!

8. Bendito seja o Senhor, teu Deus, que te tomou como objeto de afeição e te colocou no seu trono, como rei em nome do Senhor, teu Deus! É por causa de seu amor a Israel e porque quer fazê-lo subsistir para sempre que te fez rei, para que faças reinar o direito e a justiça!”

8. Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău căruia i-a plăcut de tine ca să te pună pe tronul lui ca rege al Domnului Dumnezeului tău. Dumnezeul tău l-a iubit pe Israél ca să dureze pentru totdeauna; te-a pus pe tine peste ei ca rege ca să judeci şi să faci dreptatea”.

9. Em seguida, deu ao rei cento e vinte talentos de ouro, grande quantidade de aromas e pedras preciosas. Jamais se viram tantos aromas quantos os que a rainha de Sabá deu ao rei Salomão.

9. Ea i-a dat regelui o sută douăzeci de talánţi de aur, foarte multe mirodenii şi pietre preţioase. N-au mai fost [niciodată] mirodenii precum acelea pe care le-a dat regina din Sába regelui Solomón.

10. Os servos de Hiram e os servos de Salomão, que traziam o ouro de Ofir, trouxeram também madeira de sândalo e pedras preciosas.

10. Şi slujitorii lui Hirám şi slujitorii lui Solomón care au adus aur din Ofír au adus lemn de santal şi pietre preţioase.

11. Com essa madeira de sândalo o rei fez degraus para o Templo do Senhor e para o palácio real, harpas e liras para os cantores. Nunca ainda se tinha visto semelhante madeira na terra de Judá.

11. Regele a făcut din lemnul de santal balustrade pentru casa Domnului şi pentru casa regelui, harpe şi alăute pentru cântăreţi. Nu s-a mai văzut ca acestea mai înainte în ţara lui Iúda.

12. O rei Salomão presenteou a rainha de Sabá com tudo o que ela sonhava ganhar, com muito mais do que ela havia trazido. Depois ela retomou com seus servos o caminho de sua terra.*

12. Regele Solomón i-a dat reginei din Sába tot ceea ce a dorit, tot ce a cerut, în afară de ceea ce i-a adus ea regelui. Apoi, ea s-a întors şi s-a dus în ţara ei, ea şi slujitorii ei.

13. O peso de ouro que Salomão recebia cada ano era de seiscentos e sessenta e seis talentos,

13. Greutatea aurului care venea la Solomón în fiecare an era de şase sute şaizeci şi şase de talánţi de aur,

14. além do que lhe traziam os mercadores e “comerciantes”. Todos os reis da Arábia, como os governadores locais, traziam a Salomão um tributo de ouro e prata.

14. în afară de ce [venea] de la negustorii cei mari şi de la cei mici, de la toţi regii Arábiei şi de la guvernatorii ţării care îi aduceau aur şi argint lui Solomón.

15. O rei Salomão mandou fabricar duzentos escudos de ouro batido, para cada um dos quais utilizou seiscentos siclos de ouro batido;

15. Regele Solomón a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut – şase sute [de sícli] din aur intra pentru fiecare scut bătut –

16. e trezentos pequenos escudos de ouro batido, para cada um dos quais empregou trezentos siclos de ouro. O rei colocou-os no palácio do Bosque do Líbano.

16. şi trei sute de scuturi mici din aur bătut: trei sute [de sícli] din aur intrau pentru fiecare scut. Regele le-a pus în încăperea [numită] Pădurea Libánului.

17. O rei mandou construir um grande trono de marfim, revestido de ouro puro.

17. Regele a făcut un mare tron din fildeş şi l-a îmbrăcat cu aur curat.

18. Esse trono tinha seis degraus, com um escabelo de ouro fixado no trono. Nos dois lados do assento havia encostos flanquea­dos por leões.

18. Tronul avea şase trepte şi un scăunel din aur era fixat de tron; erau braţe de o parte şi de alta a locului unde se şedea şi doi lei stăteau lângă braţe.

19. Doze leões estavam colocados à direita e à esquerda, nos seis degraus. E não se fez um trono assim em nenhum reino.

19. Doisprezece lei erau acolo, pe cele şase trepte, de o parte şi de alta. Nu mai era aşa ceva în niciun regat.

20. Todas as taças do rei Salomão eram feitas de ouro e todo o vasilhame do palácio do Bosque do Líbano era de ouro puro. Isso porque no tempo de Salomão a prata não tinha valor.

20. Toate vasele de băut ale regelui Solomón erau din aur şi toate obiectele din încăperea [numită] Pădurea Libánului erau din aur curat. Nimic nu era din argint: în zilele lui Solomón, [argintul] nu avea nicio valoare.

21. Pois o rei tinha navios que iam a Társis com os servos de Hiram. Cada três anos a frota voltava de Társis, carregada de ouro, prata, marfim, macacos e pavões.

21. Corăbiile regelui mergeau la Tarşíş cu slujitorii lui Hirám. O dată la trei ani veneau corăbiile din Tarşíş şi aduceau aur, argint, fildeş, maimuţe şi babuini.

22. Dessa maneira, por sua riqueza e sabedoria, o rei Salomão avantajava-se a todos os reis da terra,

22. Regele Solomón a fost mai mare decât toţi regii pământului în bogăţie şi înţelepciune.

23. e todos procuravam sua presença, a fim de poderem ouvir a sabedoria que Deus lhe tinha infundido no coração.

23. Toţi regii pământului căutau [să vadă] faţa lui Solomón ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui.

24. Cada um lhe trazia anualmente seu presente: objetos de prata, objetos de ouro, vestimentas, armas, aromas, cavalos e mulas.

24. Şi fiecare îşi aducea darul lui: obiecte din argint şi obiecte din aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri, câte o cotă în fiecare an.

25. Salomão possuía cavalariças para quatro mil cavalos de carros e doze mil (cavalgaduras) para cavaleiros, que ele colocou nas cidades onde estavam abrigados seus carros assim como em Jerusalém, perto de si.

25. Solomón avea patruzeci de mii de iesle pentru caii de la carele lui şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a pus în cetăţile pentru care şi lângă rege, la Ierusalím.

26. Ele dominava sobre todos os reis, desde o Eufrates até a terra dos filisteus e a fronteira do Egito.

26. El stăpânea peste toţi regii de la Râu până la ţara filisténilor şi până la hotarul Egiptului.

27. Graças a ele, a prata tornou-se, em Jerusalém, tão comum como as pedras e os cedros tão numerosos como os sicômoros da planície.

27. Regele a făcut ca argintul în Ierusalím să fie atât de mult ca pietrele, iar cedrii, ca sicomorii care sunt în Şefeláh.

28. Era do Egito e de todas as terras que se importavam cavalos para Salomão.

28. Îi aduceau cai lui Solomón din Egipt şi din toate ţările.

29. O restante dos feitos de Salomão, dos primeiros aos últimos, está relatado no livro do profeta Natã, na profecia de Aías de Silo e nas visões do vidente Ado a respeito de Jeroboão, filho de Nabat.*

29. Celelalte fapte ale lui Solomón, cele dintâi şi cele de pe urmă, nu sunt ele oare scrise între Faptele lui Natán, profetul, în Profeţia lui Ahía din Şílo şi în Viziunile lui Ído, văzătorul, despre Ieroboám, fiul lui Nebát?

30. O reinado de Salomão sobre todo o Israel durou quarenta anos, em Jerusalém.

30. Solomón a fost rege la Ierusalím peste tot Israélul timp de patruzeci de ani.

31. Depois disso, Salomão adormeceu com seus pais e foi sepultado na Cidade de Davi, seu pai. Seu filho Roboão sucedeu-lhe no trono.

31. Solomón a adormit cu părinţii lui şi l-au îngropat în cetatea lui Davíd, tatăl său. Şi a domnit Roboám, fiul său, în locul lui.