Job, 21

1. Job tomó la palabra y dijo:

1. Iob a luat cuvântul şi a zis:

2. «Escuchen, escuchen mis razones, esto sería mejor que consolarme.

2. „Ascultaţi cuvintele mele şi aceasta să fie [pentru mine] mângâierea voastră!

3. Déjenme hablar, y cuando haya terminado, podrán burlarse.

3. Lăsaţi-mă să vorbesc şi, după ce voi vorbi, luaţi în derâdere!

4. ¿Acaso pleiteo contra un hombre? Entonces, ¿cómo no me pondría nervioso?

4. Oare eu mă plâng unui om? De ce nu ar fi duhul meu neliniştit?

5. Préstenme atención y quedarán espantados y se pondrán la mano en la boca,

5. Întoarceţi-vă spre mine, uimiţi-vă şi puneţi-vă mâna la gură!

6. que yo mismo, al recordar estos hechos, me horrorizo y me dan escalofríos.

6. Dacă-mi amintesc, mă înspăimânt şi un cutremur îmi cuprinde carnea.

7. ¿Por qué siguen viviendo los malvados, prolongan sus días y se van haciendo fuertes?

7. De ce trăiesc cei nelegiuiţi, îmbătrânesc, ba chiar se întăresc în putere?

8. Su familia a su lado va aumentando y sus vástagos crecen ante su vista.

8. Descendenţa lor se stabileşte în faţa lor împreună cu ei şi ce iese din ei, înaintea ochilor lor.

9. Nada perturba la paz de sus hogares, la vara de Dios no cae sobre ellos.

9. Casele lor sunt în pace, fără teamă, iar toiagul lui Dumnezeu nu este peste ei.

10. Sus toros cubren y fecundan y sus vacas paren y no abortan.

10. Taurul lor este rodnic şi nu dă greş, iar vaca lor fată şi nu e sterilă.

11. Dejan correr a sus niños como ovejas; sus hijos brincan de contento.

11. Îi lasă pe tinerii lor ca pe o turmă, iar copiii lor se joacă.

12. Cantan al son del arpa y de la cítara, al son de la flauta se divierten.

12. Înalţă [cântece] cu tamburină şi harpă şi se veselesc la sunetul flautului.

13. Acaban sus días tranquilamente y descienden en paz al lugar de los muertos.

13. Îşi sfârşesc zilele în bunăstare şi într-o clipă coboară în locuinţa morţilor.

14. Y éstos eran los que decían a Dios: «¡Apártate! no queremos conocer tus caminos.

14. Deşi ei îi spuneau lui Dumnezeu: «Îndepărtează-te de la noi, căci nu dorim cunoaşterea căilor tale!

15. ¿Por qué habría que servir al Todopoderosos y qué ganamos si le suplicamos?»

15. Ce este Cel Atotputernic ca să-i slujim? Ce câştig am avea dacă ne-am ruga lui?».

16. Y tienen a su alcance la felicidad, sin que Dios esté presente en sus proyectos.

16. Iată, oare nu este în mâna lor bunăstarea lor? Departe de mine sfatul celor nelegiuiţi!

17. ¿Será verdad que se apaga la lámpara de los malvados y cae sobre ellos la desgracia y que Dios, en su ira, los destruye?

17. De câte ori nu se stinge candela celor nelegiuiţi şi vine peste ei nenorocirea ! El le face parte de dureri în mânia sa.

18. ¿Los vemos acaso como paja ante el viento, como pelusa que arrebata un torbellino?

18. Ei vor fi ca paiele în faţa vântului, ca pleava purtată de furtună.

19. No basta que Dios lo castigue en sus hijos. ¡Que lo castigue en su propia persona, para que aprenda!

19. Dumnezeu rezervă pentru fiii săi pedeapsa, îi face să plătească pentru ca să ştie.

20. Que vea su ruina con sus propios ojos,que beba la cólera del Todopoderoso.

20. Ochiul lui va vedea nefericirea şi va bea din mânia Celui Atotputernic.

21. ¿Qué le importa su familia después de él, cuando ese haya cumplido el número de sus meses?

21. Ce va fi de dorinţa lui în casa lui după el, când numărul lunilor sale va fi împărţit?

22. Pero, ¿a Dios le van a dar lecciones, a él, que juzga a los seres del cielo?

22. Oare pe Dumnezeu îl vom învăţa cunoaşterea, el care îi judecă pe cei care se înalţă?

23. Hay quien muere en lo mejor de su vida, cuando vivía feliz y tranquilo,

23. Cineva moare în plinătatea puterii sale, cu totul liniştit şi în pace.

24. con los costadoos bien regordetes y los huesos repletos de sustancia.

24. Membrele sale sunt pline de lapte şi măduva oaselor este proaspătă.

25. Y hay quien muere con amargura en el alma, sin haber gustado nunca la felicidad.

25. Altcineva moare cu sufletul amărât, fără să fi gustat bunăstarea.

26. Juntos, luego, se acuestan en el polvo y los cubren los gusanos.

26. Împreună dorm în ţărână, şi viermii îi acoperă.

27. Yo conozco sus razones y sé lo que ustedes piensan de mí.

27. Eu cunosc gândurile voastre şi planurile pe care le faceţi cu violenţă împotriva mea.

28. Dicen: ¿dónde está la casa del poderoso y dónde la tienda que habitaban los malvados?

28. Voi ziceţi: «Unde este casa celui puternic şi unde este cortul locuinţelor celor nelegiuiţi?».

29. Pero, ¿no han preguntado a los que viajan? ¿No saben lo que dejaron escrito?

29. Oare nu i-aţi întrebat pe cei care trec pe drum şi semnele lor nu le recunoaşteţi?

30. Que de la desgracia el malo es preservado, y no lo alcanza el día de la cólera.

30. Căci pentru ziua nenorocirii este păstrat cel rău, sunt duşi pentru ziua furiei.

31. ¿Quién le echa en cara su conducta y le da su merecido?

31. Cine îi face cunoscut în faţă calea lui? Şi pentru ce a făcut, cine-l răsplăteşte?

32. Cuando lo llevan al cementerio, su estatua mira sobre la tumba,

32. El este dus la groapă şi se veghează la mormânt.

33. los terrones del valle le son suaves la gente va desfilando ante él, y lo sigue un pueblo innumerable.

33. Îi sunt dulci bulgării din vale; după el merge orice om, iar cei dinaintea lui sunt fără număr.

34. ¿Para qué, pues, me dan vanos consuelos? ¡Pura falsedad lo que me contestan!»

34. Cum mă mângâiaţi cu deşertăciune? Răspunsurile voastre rămân perfide”.