Job, 39

1. ¿Sabes cómo se multiplican las gamuzas y has observado el parto de las ciervas?

1. Cunoşti tu timpul când nasc caprele de pe stâncă? Ai urmărit tu durerile naşterii cerboaicelor?

2. ¿Has contado los meses de su preñez, sabes la época de su parto?

2. Numeri tu când ele împlinesc lunile şi cunoşti timpul când ele nasc?

3. Entonces se acurrucan y paren sus crías. En pleno desierto depositan su camada,

3. Ele cad în genunchi şi dau la lumină puii lor şi se eliberează de chinul lor.

4. y cuando ya sus crías se hacen fuertes y grandes, se marchan y no vuelven más a ellas.

4. Puii lor prind puteri şi cresc în câmp deschis, ies şi nu se mai întorc la ele.

5. ¿Quién dejó en libertad al burro salvaje y soltó sus amarras?

5. Cine a lăsat liber măgarul sălbatic şi cine a deschis legăturile măgarului nedomesticit

6. Yo le he dado el desierto por morada, y la tierra salitrosa por mansión.

6. pentru care am pus lăcaşul în Arabáh şi locuinţa, în ţinutul sărat?

7. El se ríe del tumulto de la ciudad y no escucha los gritos del arriero,

7. El râde de agitaţia din cetate, nu aude zgomotul celui care l-ar forţa.

8. explora las montañas en busca de su pasto y de todo lo que es verde.

8. Rătăceşte prin munţi după păşune şi merge în căutare după tot ce-i verde.

9. ¿Querrá el búfalo trabajar para ti o pasar la noche en tu pesebre?

9. Ar vrea bivolul să-ţi slujească şi ar sta peste noapte lângă ieslea ta?

10. ¿Podrás amarrarle al cuello con un cordel, para que vaya detrás de ti tapando los surcos?

10. Poţi tu lega bivolul cu funia [ca să tragă] la brazdă sau să grăpeze văile după tine?

11. ¿Podrías contar con él por su mucha fuerza y encomendarle lo que a ti te cansa?

11. Te încrezi tu în el, pentru că mare e puterea lui, sau îi laşi lui truda ta?

12. ¿Estarás seguro que volverá para acarrear las gavillas a tu era?

12. Eşti tu sigur de el că-ţi va aduce înapoi sămânţa şi că o va aduna de pe aria ta?

13. El avestruz tiene unas alas alegres y unas plumas suaves como un plumón.

13. Aripa struţului bate cu veselie, dar ea este cu pene şi puf de barză.

14. Pero pone sus huevos en la tierra y deja que el calor del suelo los empolle;

14. [Femela de struţ] lasă în pământ ouăle şi le încălzeşte în ţărână.

15. no se fija en que un pie puede aplastarlos y los animales del campo pueden abrirlos.

15. Ea uită că piciorul le poate strivi şi animalul de pe câmp le poate călca în picioare.

16. Ignora a sus pichones como si no fueran suyos, no le importa haberse sacrificado paara nada.

16. Este dură cu puii ei, ca şi cum nu ar fi ai săi. Chinul ei este zadarnic, dar nu o sperie.

17. Porque Dios lo dejó sin razón y no le dio nada de inteligencia;

17. Căci Dumnezeu a făcut-o să uite înţelepciunea ş i nu i-a făcut parte de pricepere.

18. pero, apenas puede mantenerse en pie, se burla del jinete y de su caballo.

18. Când bate din aripi spre înalt, râde de cal şi de călăreţul său. Calul

19. ¿Tú das al caballo su fuerza y cubres de crines su cuello?

19. Dai tu putere calului şi-l îmbraci cu o coamă care fâlfâie?

20. ¿Tú lo haces saltar como langosta? Su fuerte relincho da miedo.

20. Îl faci tu să sară ca lăcusta? Nechezatul lui puternic [induce] spaimă.

21. Da patadas en el suelo de la pradera, y relinchando con fuerza, se lanza al frente del ejército.

21. Scurmă în vale şi se veseleşte de puterea lui; iese în întâmpinarea armurii.

22. Se ríe del miedo y nada lo asusta ni la espada lo hace retroceder.

22. Râde de frică şi nu se înspăimântă; nu dă înapoi dinaintea sabiei.

23. Sobre él resuenan las flechas, el brillo llameante de las lanzas y de los dardos.

23. Zăngăneşte pe el tolba, luciul lăncii şi al suliţei.

24. Temblando de impaciencia devora la distancia y no se para hasta que resuena el clarín.

24. Freamătă, se agită şi înghite pământul; nu dă crezare decât sunetului de trâmbiţă.

25. Cuando siente la trompeta relincha, y olfatea de lejos el combate, las órdenes de los jefes y el grito de guerra.

25. La semnalul trâmbiţei zice: «Aha!». De departe miroase bătălia, urletele căpeteniilor şi strigătul de luptă.

26. ¿Diriges acaso el vuelo del halcón, cuando despliega sus alas hacia el sur?

26. Oare prin priceperea ta faci să zboare şoimul şi să-şi întindă aripile spre Temán?

27. ¿Por orden tuya se eleva el águila y coloca su nido en las alturas?

27. Oare de gura ta se înalţă vulturul ca să-şi pună pe înălţime cuibul?

28. Hace de la roca su mansión nocturna y de un picacho su fortaleza.

28. El locuieşte pe stâncă, poposeşte pe vârf de stâncă şi pe întăritură.

29. Desde ahí espia su presa, y sus ojos de lejos la divisan.

29. De acolo găseşte el hrana şi ochii lui zăresc până departe.

30. Alimenta con sangre a sus pichones, llega al instante donde cae un cuerpo.»

30. Puii lui beau sânge şi unde sunt cei străpunşi, acolo este el”.