Job, 9

1. Job tomó la palabra y dijo:

1. Iob a luat cuvântul şi a zis:

2. «En verdad, yo sé muy bien que es así. ¿Cómo puede un hombre justificarse ante Dios?

2. „Într-adevăr, ştiu că e aşa. Cum ar putea să fie drept omul înaintea lui Dumnezeu?

3. Si quisiere discutir con él, no podría responderle ni una entre mil veces.

3. Dacă ar dori să se certe cu el, nu i-ar răspunde la una dintr-o mie [de provocări].

4. Su corazón es sabio y su fuerza es enorme. ¿Quién puede resistirle inpunemente?

4. El este înţelept cu inima şi tare în putere. Cine s-a întărit împotriva lui şi are pace?

5. El traslada los montes sin que se den cuenta y los sacude en su furor.

5. El mută munţii fără ca ei să ştie că îi răstoarnă în mânia lui.

6. El remueve la tierra de su sitio y sus columnas se bambolea.

6. Cutremură pământul din locul lui şi coloanele sale se clatină.

7. Si él no quiere, no aparece el sol, y si él las tapa, no lucen las estrellas.

7. Vorbeşte soarelui şi nu răsare şi sigilează stelele.

8. El solo desplegó la bóveda de las estrellas y camina por encima de los mares.

8. Întinde singur cerurile şi umblă pe înălţimile mării.

9. El ha dispuesto la Osa y Orión, las Pléyades y las Cámaras del sur,

9. El face Ursa, Orionul şi Pleiadele şi camerele din Temán.

10. hace cosas tan grandes que son insondables, y maravillas que no pueden contarse.

10. El face lucruri mari, care nu pot fi pătrunse, fapte minunate, care nu pot fi numărate.

11. Si pasa junto a mí, yo no lo veo, si me pasa a rozar, no me doy cuenta.

11. Iată, trece pe lângă mine, şi eu nu-l văd; se duce, şi eu nu-mi dau seama.

12. Si se apodera de una presa, ¿quién se lo impedirá? ¿Quién podrá decirle: qué es lo que haces?

12. Dacă el se ridică, cine-l face să se întoarcă şi cine-i poate spune: «Ce faci?»?

13. Dios no vuelve atrás cuando se enoja; bajo él quedan postrados los monstruos de antaño

13. Dumnezeu nu-şi întoarce mânia; sub el sunt înjosite ajutoarele orgoliului.

14. ¡Quieren que yo vvaya a replicarle y me ponga a discutir con él,

14. Dar eu cum să-i răspund şi cum să aleg cuvintele mele împotriva lui?

15. o que le suplique a mi juez que no me responde aun cuando tengo la razón?

15. Chiar dacă aş fi drept, nu i-aş putea răspunde şi ar trebui să cer îndurare celui care mă judecă.

16. Podría apelar a él, aguardando una respuesta, pero, ¿cómo creer que me atenderá?

16. Dacă aş striga şi mi-ar răspunde, nu aş fi sigur că a ascultat glasul meu.

17. El, que me aplasta sólo por un pelo y que multiplica sin razón mis heridas,

17. El mă striveşte în furtunăşi înmulţeşte ce este zdrobit în mine pe degeaba.

18. que no me deja ni respirar con tantas amarguras que me hace tragar.

18. Nu lasă să mi se întoarcă suflarea şi mă satură cu amărăciune.

19. ¿Recurriré a la fuerza? El es más forzudo, y si le meto pleito, ¿quién le hará la citación?

19. Cât despre forţă, el este puternic. Cât despre judecată, cine mă va prezenta?

20. Si me doy la razón, mi boca puede condenarme, y si me encuentro inocente, ella me declarará culpable.

20. Dacă aş fi drept, gura mea m-ar învinovăţi; de-aş fi neprihănit, el mă va declara vinovat. Cruzimea lui Dumnezeu

21. Pero, ¿realmente soy bueno? ¡Ni yo mismo lo sé! ¡La vida no tiene sentido!

21. Dacă eu sunt neprihănit, nici eu însumi nu ştiu; îmi resping viaţa.

22. Pues todo es igual, y puedo decir: Le quita la vida tanto al bueno como al malo.

22. Totuna! De aceea am zis: el îi nimiceşte fie pe cel neprihănit, fie pe cel nelegiuit.

23. Si una calamidad trae repentinamente la muerte, se ríe de la desesperación de los inocentes.

23. De-ar aduce biciul moartea dintr-odată! El ia în râs disperarea celor nevinovaţi.

24. En una nación dominada por un tirano, él venda los ojos de los jueces, pues si no es él, ¿quién será entonces?

24. Pământul este dat în mâna celui nelegiuit şi acoperă feţele judecătorilor lui. Dacă nu el, atunci cine altul?

25. Mis días han sido más rápidos que un correo, se me fueron sin conocer la felicidad,

25. Zilele mele trec mai repede decât cel care aleargă, fug fără să vadă binele.

26. se han deslizado lo mismo que canoas de junco, como el águila que se lanza sobre la presa.

26. Se duc precum corăbiile de stuf, ca vulturul care se repede asupra prăzii.

27. A pesar de que digo: «Voy a olvidar mis quejas, cambiaré de semblante y me pondré alegre»,

27. Dacă zic: «Voi uita plângerea mea, îmi voi schimba înfăţişarea şi voi fi vesel»,

28. mis pruebas me dejan angustiado porque entiendo que tú me condenas.

28. mă înspăimânt de toate chinurile mele. Ştiu că nu mă vei considera nevinovat.

29. Y si debo ser culpable, ¿para qué cansarme en vano?

29. Eu sunt nelegiuit: de ce să mă mai obosesc în zadar?

30. Aunque me lave con nieve y limpie mis manos con jabón,

30. Chiar dacă m-aş spăla în ape din zăpadă şi mi-aş curăţa cu leşie palmele,

31. tú me hundirías en las inmundicias, y mis propias ropas tendrían horror de mí.

31. tu tot m-ai cufunda în groapă, că s-ar scârbi de mine şi hainele mele.

32. El no es un hombre como yo, para decirle: Comparezcamos juntos en juicio.

32. Căci nu este niciun om ca mine care să-i răspundă şi să mergem împreună la judecată.

33. Entre nosotros se necesitaría un árbitro que tomara por la espalda uno y otro

33. Nu este între noi un arbitru care să-şi pună mâna peste noi amândoi,

34. y apartaría su vara que me pega y el espanto en que me sumen sus terrores.

34. să îndepărteze toiagul său de deasupra mea şi mânia lui să nu mă înspăimânte.

35. Puesto que es así, yo hablaré a solas conmigo sin tenerle miedo.

35. Atunci aş vorbi şi nu m-aş teme de el, dar nu este aşa; eu sunt singur cu mine.