1. La plata tiene su mina y el oro un lugar donde se purifica.

1. Argintul are o mină de unde se scoate şi aurul are un loc unde să fie curăţat.

2. El hierro se extrae de la tierra, una piedra fundida se hace cobre.

2. Fierul este luat din pământ şi piatra se topeşte [ca să dea] bronzul.

3. Se descubre el secreto de las tinieblas, se busca hasta el último extremo en la piedra oscura y opaca.

3. Se pune capăt întunericului, cercetează în toate extremităţile piatra, din beznă şi din umbra morţii.

4. Un pueblo extranjero abre galerías en lo recóondito donde nadie ha penetrado, y se suspenden y balancean lejos de los humanos.

4. Un popor străin sapă galerii uitate de picior de om, atârnă şi rătăcesc departe de oameni.

5. La tierra, de donde sale el pan, está envuelta en sus entrañas por el fuego,

5. Pământul din care iese pâinea este răscolit în dedesubtul său ca focul.

6. allá donde las piedras son zafiros y contienen polvo de oro.

6. El este loc pentru pietrele de safir şi pulberea lui are aur.

7. El ave de rapiña no conoce ese sendero ni el ojo del buitre lo ha advertido;

7. Poteca sa nu o cunoaşte pasărea răpitoare şi nu o zăreşte ochiul vulturului.

8. las bestias feroces no han pisado por ese camino ni el león jamás lo ha atravesado.

8. Nu o străbate animalul feroce şi nu merge pe ea leul.

9. El hombre aplica su mano al pedernal, y estremece los cimientos de las montañas.

9. Spre cremene îşi întinde mâna şi răstoarnă din rădăcină munţii.

10. Abre canales en las rocas, su ojo busca todo lo que sea precioso.

10. În stânci sapă tuneluri şi tot ce este de preţ vede cu ochiul său.

11. Explora las fuentes que brotan de la tierra y saca a la luz lo que estaba escondido,

11. Opreşte curgerea apelor şi din locuri ascunse scoate lumină.

12. pero la sabiduría, ¿de dónde viene, dónde se hallará la inteligencia?

12. Dar înţelepciunea unde se găseşte? Şi unde este locul priceperii?

13. Ignora el hombre su camino, no lo encontrará en la tierra de los vivos.

13. Omul nu-i cunoaşte valoarea, ea nu se găseşte pe pământul celor vii.

14. El abismo dijo: No está en mí. Y respondió el mar: Tampoco la tengo.

14. Abisul spune: «Nu este în mine», iar marea zice: «Nu este cu mine».

15. No se puede dar por ella oro fino, ni comprarla por plata;

15. Nu se dă aur curat în locul ei şi nu se cântăreşte argint ca preţ al ei.

16. no se valora con oro de Ofir, ni con el ágata preciosa ni el zafiro.

16. Nu se pune în balanţă cu aurul de Ofír, nici cu onixul preţios, nici cu safirul.

17. No se comparan con ella ni el oro ni el cristal, ni se la cambia por un vaso de oro puro.

17. Nu se compară cu aurul, nici cu cristalul şi nu se schimbă cu obiecte de aur fin.

18. Corales y cristales ni se nombren.Conseguir la sabiduría vale más que extraer perlas.

18. Mărgeanul şi perlele nu se amintesc, posedarea înţelepciunii e mai mult decât coralii.

19. No la puede igualar el topacio de Etiopía, ni con el oro más puro se valora.

19. Nu se compară cu topazul din Cuş şi cu aurul curat nu se pune în balanţă.

20. Entonces ¿la sabiduría de dónde sale?, ¿habrá un lugar de la inteligencia?

20. De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locul priceperii?

21. Ha estado oculta a los ojos de todo ser viviente y aun a las aves del cielo.

21. Este tăinuită de ochii oricărei fiinţe vii şi de păsările cerului este ascunsă.

22. El infierno y la muerte confiesan: No la conocemos más que de oídas.

22. Împărăţia morţii şi moartea zic: «Cu urechile noastre am auzit faima despre ea».

23. Sólo Dios conoce su camino, sólo él sabe dónde está,

23. Dumnezeu îi pricepe calea, el îi cunoaşte locul.

24. él que mira hasta los extremos de la tierra y ve todo lo que existe debajo de los cielos.

24. Căci el priveşte până la marginile pământului, vede tot ce este sub cer.

25. Cuando determinó la fuerza de los vientos y fijó a las aguas su medida;

25. Când a cântărit greutatea vântului şi a fixat măsura apelor,

26. cuando impuso leyes a la lluvia y un camino al fragor del trueno,

26. când a făcut o regulă pentru ploaie şi o cale pentru fulgerul tunetelor,

27. entonces la vio y le puso precio, la examinó y conoció sus secretos.

27. atunci a văzut-o şi a remarcat-o, a fixat-o şi a cercetat-o.

28. Entonces dijo al hombre: «Mira, el temor del Señor es la sabiduría; y huir del mal es la inteligencia».

28. Apoi i-a zis omului: «Frica de Domnul, ea este înţelepciunea şi depărtarea de rău, priceperea!»”.





“Deus é servido apenas quando é servido de acordo com a Sua vontade.” São Padre Pio de Pietrelcina