Salmos, 49

1. Salmo de Asaf. Falou o Senhor Deus e convocou toda a terra, desde o levante até o poente.*

1. Maestrului de cor. Al fiilor lui Córe. Psalm.

2. Do alto de Sião, ideal de beleza, Deus refulgiu:

2. Ascultaţi aceasta, voi, toate popoarele, plecaţi-vă urechea, voi, toţi locuitorii lumii,

3. nosso Deus vem vindo e não se calará. Um fogo abrasador o precede; ao seu redor, furiosa tempestade.

3. fie oameni de rând, fie oameni de rang înalt, bogaţi şi săraci, [toţi] împreună!

4. Do alto ele convoca os céus e a terra para julgar seu povo:

4. Gura mea va rosti înţelepciune şi cugetul inimii mele, înţelegere;

5. “Reuni os meus fiéis, que selaram comigo aliança pelo sacrifício”.

5. voi pleca spre proverbe urechea mea şi voi desluşi enigma mea cântând din harpă.

6. E os céus proclamam sua justiça, porque é o próprio Deus quem vai julgar.

6. De ce să mă tem în zilele cele rele, când nelegiuirea potrivnicilor mei mă înconjoară?

7. “Escutai, ó meu povo, que eu vou falar: Israel, vou testemunhar contra ti. Deus, o teu Deus, sou eu.

7. Ei îşi pun încrederea în averea lor şi cu mulţimea bogăţiilor lor se laudă.

8. Não te repreendo pelos teus sacrifícios, pois teus holocaustos estão sempre diante de mim.

8. Ah! Niciun om nu se va putea răscumpăra pe sine şi niciun om nu va putea să-i dea lui Dumnezeu preţul răscumpărării sale;

9. Não preciso do novilho do teu estábulo, nem dos cabritos de teus apriscos,

9. căci preţul sufletului lor este atât de mare, încât niciodată nu va fi cu putinţă

10. pois minhas são todas as feras das matas; há milhares de animais nos meus montes.

10. să rămână cineva în viaţă fără de sfârşit şi să nu vadă [niciodată] groapa.

11. Conheço todos os pássaros do céu, e tudo o que se move nos campos.

11. Ba da, va vedea: mor şi înţelepţii, pier împreună nesimţitul şi cel fără de minte şi lasă altora averea lor.

12. Se tivesse fome, não precisava dizer-te, porque minha é a terra e tudo o que ela contém.

12. Mormântul le va fi casă în veac, locuinţa lor din generaţie în generaţie, deşi cu numele lor şi-au numit terenurile proprii.

13. Porventura preciso comer carne de touros, ou beber sangue de cabrito?

13. Dar omul nu poate rămâne mult în strălucire; se aseamănă cu animalele care pier.

14. Oferece, antes, a Deus um sacrifício de louvor e cumpre teus votos para com o Altíssimo.*

14. Aceasta este soarta celor care se încred în ei înşişi; acesta este sfârşitul acelora care se complac în vorbe goale. Sélah

15. Invoca-me nos dias de tribulação, e eu te livrarei e me darás glória.”

15. Sunt duşi ca o turmă în locuinţa morţilor şi moartea îi va paşte. Coboară de-a dreptul în mormânt, li se şterge orice urmă, lăcaşul lor este locuinţa morţilor.

16. Ao pecador, porém, Deus diz: “Por que recitas os meus mandamentos, e tens na boca as palavras da minha aliança?

16. Dar Dumnezeu va răscumpăra sufletul meu, mă va lua de sub puterea locuinţei morţilor. Sélah

17. Tu que aborreces meus ensinamentos e rejeitas minhas palavras?

17. Nu te teme când cineva se îmbogăţeşte şi când creşte faima casei sale,

18. Se vês um ladrão, te ajuntas a ele, e com adúlteros te associas.

18. pentru că nu ia nimic cu el când moare şi faima lui nu coboară după el,

19. Dás plena licença à tua boca para o mal e tua língua trama fraudes.

19. chiar dacă în viaţa lui sufletul său se considera binecuvântat: „Te vor lăuda pentru că ai agonisit binele”!

20. Tu te assentas para falar contra teu irmão, cobres de calúnias o filho de tua própria mãe.

20. Va merge până la generaţia părinţilor săi, care nu vor mai vedea niciodată lumina.

21. Eis o que fazes, e eu hei de me calar? Pensas que eu sou igual a ti? Não, mas vou te repreender e te lançar em rosto os teus pecados”.

21. Omul, cât timp este în cinste, nu înţelege, se aseamănă cu animalele care pier.

22. Compreendei bem isto, vós que vos esqueceis de Deus: não suceda que eu vos arrebate e não haja quem vos salve.

22.

23. Honra-me quem oferece um sacrifício de louvor; ao que procede retamente, a este eu mostrarei a salvação de Deus.

23.