1. Cine este cel care vine din Edóm cu haine viu colorate, din Bóţra? El, mândru în hainele lui, oprimă prin marea lui putere. Eu, cel care vorbesc cu dreptate şi sunt mare ca să mântuiesc.

2. De ce sunt roşii hainele tale şi veşmintele tale, ca ale celui care striveşte în teasc?

3. Eu singur le-am călcat în teasc şi dintre popoare nu era nimeni cu mine. Le-am călcat în mânia mea şi le-am zdrobit în furia mea. Sângele lor a ţâşnit pe hainele mele şi toată îmbrăcămintea mea mi-am pătat-o.

4. Căci în inima mea era o zi de răzbunare şi anul celor răscumpăraţi ai mei a venit.

5. Am privit, dar nu era nimeni care să ajute, m-am mirat: nu era nimeni care să sprijine. De aceea, braţul meu m-a salvat şi furia mea, ea m-a sprijinit.

6. În mânia mea am călcat popoare în picioare şi le-am îmbătat în furia mea. Şi am făcut să curgă sângele lor în pământ.

7. Voi face să se amintească bunătatea Domnului şi lauda Domnului, după toate câte ni le-a făcut Domnul, ca şi multul bine pentru casa lui Israél, pe care le-a făcut după marea sa îndurare şi în bunătatea lui.

8. El a zis: „Cu adevărat ei sunt poporul meu, fii care nu spun minciună”. El a fost pentru ei mântuire

9. în toate strâmtorările lor. Erau în strâmtorare şi îngerul dinaintea lui i-a mântuit: pentru dragostea lui şi pentru mila lui, el i-a răscumpărat, i-a ridicat şi i-a purtat în zilele de odinioară.

10. Dar ei s-au revoltat şi l-au întristat pe Duhul său cel Sfânt; el s-a întors împotriva lor ca duşman şi el însuşi a luptat împotriva lor.

11. Şi-a amintit de zilele de odinioară, de Moise şi de poporul său. Unde este cel care i-a scos din mare cu păstorii turmei sale? Unde este cel care a pus în ei Duhul său cel Sfânt?

12. El l-a făcut să meargă la dreapta sa pe Moise, braţul splendorii sale, şi a despicat apele înaintea lor, ca să-i facă un nume veşnic;

13. i-a făcut să meargă prin abisuri ca pe cal în pustiu şi nu s-au poticnit.

14. Cum coboară o cireadă în vale, aşa le-a dat odihnă Duhul Domnului, tot aşa ai călăuzit poporul tău ca să-ţi faci un nume măreţ.

15. Priveşte din cer şi vezi din locuinţa sfinţeniei şi a splendorii tale! Unde sunt zelul şi puterea ta? S-au restrâns oare freamătul tău şi îndurarea ta faţă de mine?

16. Căci eşti tatăl nostru; Abrahám nu ne-a cunoscut şi Israél nu ne-a luat în seamă. Tu, Doamne, eşti tatăl nostru; numele tău este „Răscumpărătorul nostru” din veşnicie.

17. De ce, Doamne, ne-ai făcut să rătăcim de la căile tale şi ne-ai împietrit inima ca să nu se teamă de tine? Întoarce-te de dragul slujitorilor tăi, al triburilor moştenirii tale!

18. Pentru puţin timp a stăpânit poporul tău cel sfânt; adversarii tăi au călcat în picioare sanctuarul tău.

19. Am devenit de demult cei asupra cărora nu ai stăpânit şi peste care nu a fost invocat numele tău. O, dacă ai despica cerurile şi ai coborî! Munţii s-ar topi înaintea ta,




Livraria Católica

Conheça esses e outros livros em nossa livraria.




“Quando a videira se separa da estaca que a sustenta, cai, e ao ficar na terra apodrece com todos os cachos que possui. Alerta, portanto, o demônio não dorme!” São Padre Pio de Pietrelcina