1. „Ascultaţi-mă, voi care alergaţi după dreptate, voi care îl căutaţi pe Domnul! Priviţi la stânca din care aţi fost ciopliţi şi la cavitatea cisternei din care aţi fost scoşi!

2. Priviţi la Abrahám, părintele vostru, şi la Sára, cea care v-a născut! Pentru că eu am chemat unul, l-am binecuvântat şi l-am înmulţit.

3. Căci Domnul mângâie Siónul, mângâie toate ruinele sale, transformă pustiul într-un Éden şi ţinutul uscat într-o grădină a Domnului. În ea va fi bucurie şi veselie, mulţumire şi sunet de cântare.

4. Fiţi atenţi la mine, popor al meu, pleacă-ţi urechea la mine, neam al meu! Căci o lege va ieşi din mine şi judecata mea eu o voi pune ca lumină pentru neamuri.

5. Dreptatea mea este aproape, a ieşit mântuirea mea şi braţele mele vor judeca popoare. Insulele vor spera în mine şi îşi vor pune încrederea în braţul meu.

6. Ridicaţi-vă ochii spre ceruri şi priviţi la pământul de dedesubt! Căci cerurile se vor împrăştia ca fumul, pământul se va învechi ca o haină, iar locuitorii lui vor muri ca acestea. Însă mântuirea mea va fi pentru totdeauna şi dreptatea mea nu va dispărea.

7. Ascultaţi-mă, voi care cunoaşteţi dreptatea, popor care are legea mea în inimă! Nu vă temeţi de ocara oamenilor şi nu vă înspăimântaţi de batjocurile lor!

8. Căci îi va mânca molia ca pe o haină şi viermele, ca lâna. Dar dreptatea mea va fi pentru totdeauna şi mântuirea mea, din generaţie în generaţie.

9. Trezeşte-te, trezeşte-te şi îmbracă-te cu putere, braţ al Domnului! Trezeşte-te ca în zilele de odinioară, ca în generaţiile din vechime! Oare nu eşti tu cel care l-a zdrobit pe Raháb şi a străpuns balaurul?

10. Oare nu eşti tu cel care a uscat marea, apele abisului celui mare, şi a făcut adâncul mării un drum pe care să treacă cei răscumpăraţi?

11. Cei răscumpăraţi de Domnul se vor întoarce şi vor veni în Sión cu strigăt de bucurie; o veselie veşnică [le va încununa] capul, bucuria şi veselia îi vor ajunge, iar durerea şi suspinul se vor îndepărta.

12. Eu, eu sunt cel care te mângâie; cine eşti tu ca să te temi de un om care moare şi de fiul omului care va ajunge ca iarba?

13. Şi să uiţi de Domnul care te-a făcut, care a întins cerurile şi a întemeiat pământul, să tremuri mereu, în fiecare zi, de furia celui care te oprimă când este gata să te nimicească? Unde este furia celui care te oprimă?

14. Cel oprimat va fi eliberat curând, nu va muri în groapă şi nu-i va lipsi pâinea.

15. Eu, Domnul Dumnezeul tău, sunt cel care stârneşte marea şi face să vuiască valurile ei: Domnul Sabaót este numele meu.

16. Am pus cuvintele mele în gura ta şi te-am acoperit cu umbra mâinii mele când am întins cerurile şi am întemeiat pământul şi am zis Siónului: «Tu eşti poporul meu».

17. Trezeşte-te, trezeşte-te şi ridică-te, Ierusalím, tu care ai băut din mâna Domnului cupa mâniei sale, tu care ai băut până la capăt potirul cel mare al ameţelii!

18. Nu este nimeni dintre fiii cărora le-a dat naştere care să-l călăuzească, nu este nimeni dintre fiii pe care i-a crescut să-l ducă de mână.

19. Acestea două ţi s-au întâmplat: cine te va plânge? Violenţa şi suspinul, foametea şi sabia: cine te va mângâia?

20. Fiii tăi zac leşinaţi la capătul tuturor străzilor, ca o antilopă în capcană; ei sunt plini de mânia Domnului şi de mustrarea Dumnezeului tău.

21. De aceea, ascultă, tu, cea nenorocită şi beată, dar nu de vin!

22. Aşa vorbeşte Domnul, Domnul Dumnezeul tău, cel care apără cauza poporului său: «Am luat din mâna ta cupa ameţelii, potirul cel mare al furiei mele: nu îl vei mai bea».

23. Îl voi pune în mâna celor care te întristează şi spun sufletului tău: «Apleacă-te, ca să trecem!». Iar tu ţi-ai făcut spatele ca pământul şi ca drumul pentru trecători”.





“Feliz a alma que atinge o nível de perfeição que Deus deseja!” São Padre Pio de Pietrelcina