Catholic Bible
 

Cartea Psalmilor, 131

1. Cântare a treptelor. A lui Davíd. Doamne, eu nu am o inimă îngâmfată, nici nu privesc cu trufie; nu umblu după lucruri prea mari şi prea înalte pentru mine.

2. Sufletul îmi este împăcat şi liniştit, ca un copil înţărcat la [sânul] mamei sale. Da, sufletul meu este în mine ca un copil înţărcat [în braţele mamei sale].

3. Să nădăjduiască Israél în Domnul, de acum şi până-n veac!

Verses related to Cartea Psalmilor, 131:

Psalmul 131 este o smerenie a smereniei și a încrederii în Dumnezeu. În ea, psalmistul își exprimă încrederea în Dumnezeu și supunerea Lui la voința Lui. Mai jos sunt cinci versete legate de subiectele abordate în acest psalm:

Proverbe 3:5-6: "Încrederea în Domnul din toată inima ta și nu te sprijini în propria înțelegere; recunoaște-l pe Domnul în toate căile tale și El îți va îndrepta căile." Acest verset vorbește despre încrederea în Dumnezeu și supunerea către voința Lui, care sunt teme importante în Psalmul 131.

Matei 18:4: „Prin urmare, cine devine umil ca acest băiat este cel mai mare din Împărăția Cerurilor”. Smerenia este o altă temă importantă în Psalmul 131, iar acest verset subliniază importanța smereniei pentru viața creștină.

Filipeni 4:6: „Nu vă faceți griji pentru nimic, dar în toate rugăciunile cereți lui Dumnezeu pentru ceea ce aveți nevoie și rugați -vă mereu cu o inimă recunoscătoare”. Încrederea în Dumnezeu și importanța rugăciunii sunt subiecte abordate în Psalmul 131, iar acest verset evidențiază importanța rugăciunii cu recunoștință și încredere.

Iacov 4:10, „Humilizează -te înaintea Domnului, iar El îi va înălța”. Acest verset subliniază importanța smereniei și a supunerii în fața lui Dumnezeu, care este o temă centrală a Psalmului 131.

1 Petru 5:6: „Prin urmare, se umilește sub mâna puternică a lui Dumnezeu, ca El să le înălțează la timp”. Acest verset subliniază din nou importanța smereniei și supunerii în fața lui Dumnezeu și subliniază că Dumnezeu este cel care înalță la momentul potrivit.





“Não se desencoraje, pois, se na alma existe o contínuo esforço de melhorar, no final o Senhor a premia fazendo nela florir, de repente, todas as virtudes como num jardim florido.” São Padre Pio de Pietrelcina