Isaías, 5

1. Eu quero cantar para o meu amigo seu canto de amor a respeito de sua vinha: meu amigo possuía uma vinha em um outeiro fértil.*

1. „Vreau să cânt o cântare de dragoste pentru iubitul meu.Iubitul meu avea o vie pe un deal mănos.

2. Ele a cavou e tirou dela as pedras; plantou-a de cepas escolhidas. Edificou-lhe uma torre no meio, e construiu aí um lagar. E contava com uma colheita de uvas, mas ela só produziu agraço.*

2. A săpat-o, a curăţat-o de pietre şi a plantat viţă aleasă, a construit un turn în mijlocul ei și a pus un teasc în ea, a aşteptat să facă struguri, dar a făcut aguridă.

3. “E agora, habitantes de Jerusalém, e vós, homens de Judá, sede juízes entre mim e minha vinha.

3. Acum, locuitori ai Ierusalimului şi oameni ai lui Iúda: faceţi judecată între mine şi via mea!

4. Que se poderia fazer por minha vinha, que eu não tenha feito? Por que, quando eu esperava vê-la produzir uvas, só deu agraço?

4. Ce ar mai fi trebuit să fac pentru via mea şi nu am făcut? De ce, aşteptându-mă să facă struguri, a făcut aguridă?

5. Pois bem, eu vos mostrarei agora o que hei de fazer à minha vinha: eu lhe arrancarei a sebe para que ela sirva de pasto, derrubarei o muro para que seja pisada.

5. Acum, vă voi face cunoscut ce-i voi face viei mele: îi voi îndepărta gardul şi va fi devastată; îi voi distruge zidul şi va fi călcată în picioare.

6. Eu a farei devastada; não será podada nem cavada, e nela crescerão apenas sarças e espinhos; vedarei às nuvens derramar chuva sobre ela.”

6. O voi preface în pustiu; nu va mai fi tăiată şi nici săpată şi vor creşte mărăcini şi spini. Voi porunci norilor să nu mai verse ploaie asupra ei.

7. A vinha do Senhor dos exércitos é a casa de Israel, e os homens de Judá são a planta de sua predileção. Esperei deles a prática da justiça, e eis o sangue derramado; esperei a retidão, e eis os gritos de socorro.

7. Căci via Domnului Sabaót este casa lui Israel şi cei din Iúda, plantaţia lui preferată. Se aştepta judecată, şi, iată, vărsare de sânge; dreptate, şi, iată, strigăte!”. Blesteme

8. Ai de vós, que ajuntais casa a casa, e que acrescentais campo a campo, até que não haja mais lugar, e que sejais os únicos proprietários da terra.*

8. Vai de cei care adaugă casă la casă, de cei care alătură câmp lângă câmp până la capătul ţinutului! Voi veţi locui singuri în mijlocul ţării.

9. Os meus ouvidos ouviram ainda este juramento do Senhor dos exércitos: “Grande número de casas, eu o juro, será devastado, grandes e magníficas herdades ficarão desabitadas”.*

9. Domnul Sabaót mi-a zis: „Deşi sunt case multe, vor fi spre ruină şi, deşi sunt mari şi frumoase, vor fi fără locuitori”.

10. Dez jeiras de vinha não produzirão mais que um bato, e um homer de semente não dará mais que um efá.*

10. Căci zece pogoane de vie vor produce un singur bat şi un ómer de sămânţă va produce o éfă.

11. Ai daqueles que desde a manhã procuram a bebida, e que se retardam à noite nas excitações do vinho!

11. Vai de cei care se scoală dis-de-dimineaţă şi aleargă după băutură tare, de cei care întârzie până după căderea serii, înfierbântaţi de vin!

12. Amantes da cítara e da harpa, do tamborim e da flauta, e do vinho em seus banquetes, mas para as obras do Senhor não têm um olhar sequer, e não enxergam a obra de suas mãos.*

12. Harpă, alăută, tamburină, flaut şi vin sunt la ospeţele lor; la lucrarea Domnului nu se uită şi faptele mâinilor sale nu le văd.

13. Por causa disso meu povo será desterrado sem nada pressentir. Sua nobreza será atenazada pela fome, e a multidão, mirrada pela sede.*

13. De aceea poporul meu este dus în captivitate, din lipsă de cunoaştere; cei de seamă ai lui mor de foame şi mulţimea sa se stinge de sete.

14. Por isso, a morada dos mortos se alargará, e abrirá desmesuradamente a boca. O esplendor de Sião e sua multidão barulhenta, seu alvoroço e sua alegria desaparecerão dela.

14. De aceea, Şeólul şi-a lărgit gâtlejul şi şi-a deschis larg gura. A coborât frumuseţea [poporului], mulţimea, zgomotul şi veselia din el.

15. O homem será curvado, os grandes serão humilhados, os olhares altivos serão abatidos,*

15. Omul va fi umilit şi bărbatul înjosit, iar ochii celor mândri se vor pleca.

16. e o Senhor dos exércitos triunfará no juízo; o Deus santo se mostrará como tal, fazendo justiça.

16. Dar Domnul Sabaót va fi înălţat prin judecată şi Dumnezeul cel Sfânt va fi sfinţit prin dreptate.

17. Os cordeiros serão apascentados nesses lugares como em suas pastagens, e sobre as ruínas pastarão os cabritos.*

17. Mieii vor paşte ca pe păşunea lor şi caprele grase vor devora [până şi] ruinele.

18. Ai daqueles que arrastam a correção com as cordas da indisciplina, e a pena do pecado como com os tirantes de um carro!

18. Vai de cei care-şi atrag nelegiuirea cu funia deşertăciunii şi păcatul cu frânghii de la car.

19. (Ai) daqueles que dizem: “Que ele se avie, que faça já sua obra, a fim de que a vejamos. Que o plano do Santo de Israel se execute para que o conheçamos!”.*

19. Ei zic: „Să se grăbească şi să-şi împlinească repede lucrarea, ca să vedem! Să se apropie şi să ajungă planul Sfântului lui Israél, ca să-l cunoaştem!”.

20. Ai daqueles que ao mal chamam bem, e ao bem, mal, que mudam as trevas em luz e a luz em trevas, que tornam doce o que é amargo, e amargo o que é doce!

20. Vai de cei care spun că răul este bine şi binele rău, care stabilesc întunericul drept lumină şi lumina drept întuneric, care stabilesc amarul dulce şi dulcele amar.

21. Ai daqueles que são sábios aos próprios olhos, e prudentes em seu próprio juízo!

21. Vai de cei înţelepţi în ochii lor şi de cei care sunt pricepuţi înaintea lor!

22. Ai daqueles que põem sua bravura em beber vinho, e sua coragem em misturar licores;

22. Vai de cei viteji în a bea vin şi de oamenii iscusiţi în a amesteca băuturi tari,

23. (Ai) daqueles que, por uma dádiva, absolvem o culpado, e negam justiça àquele que tem o direito a seu lado!

23. de cei care pentru mită îl îndreptăţesc pe cel nelegiuit, iar de la cei drepţi îndepărtează dreptatea.

24. Por isso, assim como a palhoça é devorada por uma língua de fogo, e como a palha é consumida pela chama, assim a raiz deles sucumbirá na podridão e sua flor voará como a poeira, porque repudiaram a Lei do Senhor dos exércitos, e desprezaram a palavra do Santo de Israel.

24. De aceea, aşa cum pleava este devorată de flacăra de foc şi fânul se consumă în vâlvătaie, rădăcina lor va putrezi şi ramurile lor se vor înălţa ca praful, pentru că au nesocotit legea Domnului Sabaót şi cuvântul Celui Sfânt al lui Israél l-au dispreţuit.

25. Por isso, o furor do Senhor se inflama contra seu povo, apodera-se dele e o castiga; os montes tremem, seus cadáveres, como carniça, jazem nas ruas. Entretanto, sua cólera não se aplacou, e sua mão está prestes a precipitar-se.

25. De aceea, mânia Domnului s-a aprins împotriva poporului său, şi-a întins mâna împotriva lor şi i-a lovit; munţii s-au cutremurat şi cadavrele [poporului] sunt ca un gunoi în mijlocul drumurilor. Cu toate acestea, mânia lui nu s-a potolit şi mâna lui este încă întinsă. Chemarea invadatorilor

26. Ele arvora uma bandeira para chamar uma nação longínqua, assobia para fazê-la vir dos confins da terra, e ei-la que, ágil, acorre às pressas.*

26. A înălţat un steag pentru popoarele din depărtare şi a fluierat după ele de la marginea pământului şi, iată, ele, sprintene, vin degrabă.

27. Ninguém dentre eles se arrasta ou tropeça, ninguém dorme nem cochila; ninguém desata a cinta de seus rins, nem desaperta a correia dos sapatos.

27. Nimeni dintre ei nu este obosit, nimeni nu se poticneşte; niciunul nu moţăie şi nimeni nu doarme; niciunul nu are deschisă cingătoarea coapselor sale şi nimeni nu şi-a desfăcut cureaua sandalelor.

28. Agudas são as suas flechas e todos os seus arcos, entesados. Os cascos de seus cavalos são duros como a pederneira, e as rodas de seus carros assemelham-se à tempestade.

28. Săgeţile lor sunt ascuţite şi toate arcurile lor, întinse; copitele cailor lor sunt ca de cremene, iar roţile [carelor] lor par ca o vijelie.

29. É como o rugido da leoa, e o rosnar do leãozinho. Ele brame e agarra a sua presa, e a carrega sem que ninguém lha arrebate.

29. Răcnetul lor este ca al leoaicei şi rag ca puii de leu: freamătă, apucă prada şi o iau şi nu este salvator.

30. Naquele tempo, um estrondo, semelhante ao bramido do mar, retumbará contra ele. Quando olhar a terra, só verá trevas e angústia, e no céu se estenderão nuvens tenebrosas.*

30. Vor fremăta împotriva lui în ziua aceea ca freamătul mării; vor privi către ţară, şi, iată, întuneric, strâmtorare, iar lumina se va întuneca din cauza norilor săi.