Eclesiástico, 29

1. Aquele que tem compaixão empresta com juros ao seu próximo; aquele que tem a mão generosa guarda os mandamentos.

1. Cel care este îndurător va da cu împrumut aproapelui şi cel care-l sprijină cu mâna va ţine poruncile.

2. Empresta a teu próximo quando ele estiver necessitado, e de teu lado, paga-lhe o que lhe deves, no tempo marcado.

2. Dă-i cu împrumut aproapelui la timpul nevoii sale şi dă-i înapoi aproapelui la timp!

3. Cumpre tua palavra e procede lealmente com ele, e acharás em toda ocasião o que te é necessário.

3. Întăreşte-ţi cuvântul şi fii fidel faţă de el şi oricând vei găsi ce ai nevoie!

4. Muitos consideraram como um achado o que pediam emprestado, e causaram desgosto àqueles que os ajudaram.

4. Mulţi au considerat împrumutul ca pe ceva găsit şi au adus necaz celor care i-au ajutat.

5. Até que se tenha recebido, beija-se a mão de quem empresta; com voz humilde fazem-se promessas;*

5. Până a primi, se sărută mâna [celui care dă] şi se umileşte glasul [când se vorbeşte] despre averea aproapelui; dar la timpul restituirii, se trage de timp, se răspunde cu vorbe nepăsătoare şi se dă vina pe timpul [prea scurt].

6. mas, chegando o tempo de restituir, pedem-se prazos; só se têm palavras pesarosas e queixas; e toma-se como pretexto a dificuldade da época.

6. Dacă se va putea, [cel care a dat cu împrumut] va primi doar jumătate, o va socoti ca pe ceva găsit. Dacă nu, va fi privat de [împrumutul] său şi şi-a dobândit un duşman pe degeaba: blesteme şi insulte va primi ca răsplată şi, în loc de cinstire, va primi dezonoare.

7. Se o que pede emprestado pode restituir, nega-se a princípio. Restitui em seguida só a metade da quantia, e a considera como um lucro.

7. Mulţi nu din cauza răutăţii refuză [să mai dea], ci se tem să nu fie furaţi pe degeaba.

8. Se não tem meios para pagar, priva o que emprestou do seu dinheiro, e dele se faz gratuitamente um inimigo.

8. Totuşi, fii îndelung răbdător cu cel umil şi nu-l lăsa să aştepte pomana!

9. Ele o paga com ofensas e maldições, e paga com o mal o bem que recebeu.

9. De dragul poruncii, ajută-l pe cel nevoiaş şi, după nevoia lui, nu-l lăsa să se întoarcă [cu mâna] goală!

10. Muitos não emprestam, não por maldade, mas por medo de serem injustamente iludidos.*

10. Pierde argintul de dragul fratelui şi al prietenului şi să nu ruginească sub piatră, spre pierzare!

11. Todavia, sê indulgente para com o miserável, e não o faças esmorecer depois da esmola.

11. Pune-ţi comoara conform cu poruncile Celui Preaînalt şi-ţi va folosi mai mult decât aurul!

12. Por causa do mandamento, socorre o pobre; e não o deixes ir com as mãos vazias na sua indigência.

12. Încuie pomana în cămările tale şi ea te va scăpa de orice rău!

13. Perde o teu dinheiro em favor de teu irmão e de teu amigo; não o escondas debaixo de uma pedra para ficar perdido.

13. Mai bine decât un scut puternic şi o lance grea, ea se va lupta pentru tine înaintea duşmanului.

14. Gasta o teu tesouro segundo o preceito do Altíssimo, e isso te aproveitará mais do que o ouro.

14. Omul bun garantează pentru aproapele, iar cel care a pierdut ruşinea îl părăseşte.

15. Encerra a esmola no coração do pobre, e ela rogará por ti, a fim de te preservar de todo o mal.*

15. Să nu uiţi binefacerile garantului, pentru că el şi-a dat sufletul pentru tine!

16.

16. Păcătosul distruge bunurile garantului şi cel nerecunoscător în cuget îl va părăsi pe cel care l-a salvat.

17.

17. Garanţia i-a pierdut pe mulţi [oameni] prosperi: i-a clătinat ca pe valurile mării.

18. Para combater o teu inimigo, ela será uma arma mais poderosa do que o escudo e a lança de um homem valente.*

18. Pe mulţi bărbaţi puternici i-a dus de acasă şi i-a făcut să rătăcească printre neamuri străine.

19. O homem de bem responsabiliza-se pelo próximo; o homem sem pejo abandona-o a si próprio.

19. Păcătosul care se ataşează de garanţie şi urmăreşete profitul va cădea la judecată.

20. Não esqueças o benefício daquele que se responsabiliza por ti, pois ele arriscou a vida para te amparar.

20. Ajută-l pe aproapele tău după puterea ta, dar fii atent la tine însuţi să nu cazi!

21. O pecador e o impudico fogem de seu fiador;

21. Primele [necesităţi] ale vieţii sunt apa, pâinea şi îmbrăcămintea şi casa care acoperă intimitatea.

22. o pecador atribui a si mesmo o benefício de quem por ele se responsabiliza, e com coração ingrato abandona o seu libertador.

22. Mai bine viaţa celui sărac sub un acoperiş de scânduri decât mesele strălucitoare printre străini.

23. Um homem se responsabiliza pelo seu próximo, e este, perdendo a vergonha, o abandonará.

23. Să ai plăcere şi în ce-i mic, şi în ce-i mare şi nu vei auzi ocara vecinătăţii!

24. Um mau penhor perdeu muitas pessoas que prosperavam, e as agitou como as ondas do mar;

24. Viaţă rea este [să mergi] din casă în casă. Unde vei locui ca străin, nu-ţi vei deschide gura.

25. por uma reviravolta das coisas, ele exilou muitos poderosos, que se tornaram peregrinos em terra estrangeira.

25. Vei găzdui şi vei da să bea fără [a avea] mulţumire, şi, peste acestea, vei auzi [lucruri] amare.

26. O pecador que transgride o mandamento do Senhor se comprometerá a responder inoportunamente por outro; e aquele que tentar muitos empreendimentos não escapará do processo.

26. „Vino, străinule, pregăteşte masa şi, cu ceea ce este în mâna ta, hrăneşte-mă!

27. Ajuda o próximo conforme as tuas posses, e acautela-te para que não caias tu também.

27. Ieşi, străinule, din faţa celui mai de cinste, a venit la mine ca oaspete un frate şi am nevoie de casă!”.

28. O principal para a vida do homem é a água, o pão, o vestuário e uma casa para ocultar a sua nudez.

28. Grele sunt acestea pentru omul care are inteligenţă: reproşul pentru casă şi ocara creditorului.

29. Mais vale o que um pobre come sob um vigamento do que um magnífico banquete em casa alheia para quem não tem domicílio.

29.

30. Contenta-te com o pouco ou muito que tiveres e evitarás a censura de seres um estranho.

30.

31. É uma vida miserável a daquele que vai de casa em casa; em toda parte onde se hospedar, não estará confiante, e não ousará abrir a boca.

31.

32. Recebe-se com hospitalidade, dá-se de comer e de beber a ingratos; e, depois disso, ouvem-se palavras desagradáveis:*

32.

33. “Vamos, intruso, prepara a mesa, e o que tens, dá-o de comer aos outros;

33.

34. retira-te, por causa da homenagem que devo prestar aos meus amigos. Preciso de minha casa para nela receber meu irmão”.*

34.

35. Eis coisas penosas para um homem sensato: ouvir censuras pela hospitalidade e pelo empréstimo que se fez.

35.