Eclesiástico, 31

1. As vigílias para enriquecer ressecam a carne, as preocupações que elas trazem tiram o sono.

1. Lipsa somnului din cauza bogăţiei topeşte trupurile şi preocuparea pentru ea îndepărtează somnul.

2. A inquietação pelo porvir perturba o sentido. Uma doença grave torna a alma moderada.*

2. Preocuparea lipsei de somn îndepărtează aţipitul şi ca o boală grea alungă somnul.

3. O rico trabalha para juntar riquezas; quando se entrega ao repouso, goza o fruto de seus haveres.

3. Cel bogat se chinuie cu adunarea bunurilor şi, la odihnă, se umple de plăceri.

4. O pobre trabalha por não possuir com que viver, e, ao término da vida, tudo lhe falta.

4. Cel sărac se chinuie în lipsurile vieţii şi, la odihnă, devine [şi mai] nevoiaş.

5. Aquele que ama o ouro não estará isento de pecado; aquele que busca a corrupção será por ela cumulado.

5. Cel care iubeşte aurul nu va fi îndreptăţit şi cine urmăreşte câştigurile va rătăci în ele.

6. O ouro abateu a muitos, e seus encantos os perderam.*

6. Mulţi s-au ruinat din cauza aurului şi pierzarea lor a fost în faţa lor.

7. O ouro é um obstáculo para aqueles que se lhe oferecem em sacrifício; infelizes daqueles que o buscam com ardor: ele fará perecer todos os insensatos.

7. Lemn de poticneală este pentru cei care se entuziasmează pentru el şi orice nepriceput va fi cucerit de el.

8. Bem-aventurado o rico que foi achado sem mácula, que não correu atrás do ouro, que não colocou sua esperança no dinheiro e nos tesouros!

8. Fericit este bogatul care a fost găsit fără pată şi care nu umblă după aur.

9. Quem é esse homem para que o felicitemos? Ele fez prodígios durante sua vida.

9. Cine este el şi-l vom declara fericit? Căci el a făcut lucruri minunate în poporul său.

10. Áquele que foi tentado pelo ouro e foi encontrado perfeito, está reservada uma glória eterna: ele podia transgredir a Lei e não a violou; ele podia fazer o mal e não o fez.

10. Cine a fost încercat prin el şi a ajuns desăvârşit? Va fi pentru el laudă. Cine a putut să încalce [poruncile], şi nu le-a încălcat, să facă rele, şi nu a făcut?

11. Por isso, seus bens serão fortalecidos no Senhor, e toda a assembleia dos santos louvará suas esmolas.

11. Bunurile sale se vor întări şi pomenile lui le va povesti adunarea.

12. Se estiveres sentado a uma mesa bem abastecida, não comeces abrindo a boca.

12. Te-ai aşezat la o masă mare? Nu-ţi deschide deasupra ei gura şi nu spune: „Ce multe-s pe ea!”!

13. Não digas: “Que abundância de iguarias há sobre ela!”.

13. Aminteşte-ţi că este o prostie ochiul rău! Căci ce a fost creat mai rău decât ochiul? De aceea lăcrimează pe orice faţă.

14. Lembra-te de que um olhar maldoso é coisa funesta.

14. Nu-ţi întinde mâna asupra a ceea ce vezi şi nu te îngrămădi la blid împreună cu altul!

15. Que coisa há pior que o olho? É por isso que há de se desfazer em lágrimas.

15. Gândeşte-te la cele ale aproapelui [plecând] de la ale tale şi reflectează asupra oricărei fapte!

16. Quando ele olhar, não sejas o primeiro a estender a mão, para que não cores, envergonhado pela tua cobiça.*

16. Mănâncă ce ţi se pune în faţă ca un om [educat], nu plescăi, ca să nu devii urât!

17. Não comas demasiadamente num banquete.

17. Opreşte-te primul datorită educaţiei! Nu fi nesătul, ca să nu te poticneşti!

18. Julga os desejos de teu próximo segundo os teus.

18. Şi dacă te-ai aşezat în mijlocul mai multora, nu-ţi întinde mâna primul dintre ei!

19. Serve-te como um homem sóbrio do que te é apresentado, para que não te tornes odioso, comendo muito.

19. Căci puţin este suficient pentru omul educat şi nu va răsufla greu în aşternutul său.

20. Acaba de comer em primeiro lugar, por decoro, e evita todo excesso, para que não desgostes a ninguém.

20. [Omul] are somn sănătos dacă stomacul este măsurat, se scoală dimineaţa şi este mulţumit! Dar chinul lipsei de somn, dizenteria şi crampele sunt cu omul nesătul.

21. Se tiveres tomado assento em meio de uma sociedade numerosa, não sejas o primeiro a estender a mão para o prato, nem sejas o primeiro a pedir de beber.

21. Şi dacă eşti forţat la mese, ridică-te şi varsă afară şi te vei linişti!

22. Não é um pouco de vinho suficiente para um homem bem-educado? Assim não terás sono pesado, e não sentirás dor.

22. Ascultă-mă, fiule, şi nu mă dispreţui şi la urmă vei afla cuvintele mele în faptele tale! Fii cumpătat şi nicio boală nu va veni peste tine!

23. A insônia, o mal-estar e as cólicas são o tributo do intemperante.

23. Buzele [oamenilor] îl vor lăuda pe cel generos cu pâinea şi mărturia frumuseţii sale este [vrednică] de crezare.

24. Para um homem sóbrio, um sono salutar; ele dorme até de manhã e sente-se bem.

24. Cetatea murmură faţă de cel rău cu pâinea şi mărturia răutăţii sale este amănunţită.

25. Se tiveres sido obrigado a comer demais, levanta-te e vomita; isso te aliviará, e não te exporás à doença.

25. Nu te da viteaz cu vinul, căci vinul i-a făcut să piară pe mulţi!

26. Ouve-me, meu filho, não me desprezes: reconhecerás no fim a veracidade de minhas palavras.

26. Cuptorul încearcă ascuţişul la călire; tot aşa vinul, inimile în cearta dintre aroganţi.

27. Em todas as tuas ações, sê diligente, e nenhuma doença te acometerá.

27. Vinul este asemenea vieţii pentru oameni dacă-l bei cu măsură. Ce viaţă este [aceea] pentru cel lipsit de vin? El a fost creat pentru oameni spre bucurie.

28. Muitos lábios abençoarão aquele que dá refeições com liberalidade; o testemunho prestado à honestidade dele é verídico.

28. Veselia inimii şi bucuria sufletului este vinul suficient băut la timpul potrivit.

29. Toda a cidade resmunga contra aquele que dá de comer com mesquinhez e o testemunho prestado à avareza dele é exato.

29. Amărăciune a sufletului este vinul băut prea mult, cu agitaţie şi contre!

30. Não incites a beber aquele que ama o vinho, pois o vinho perdeu a muitos.*

30. Beţia înmulţeşte mânia celui nepriceput spre cădere: împuţinează forţa şi provoacă răni.

31. O fogo põe à prova a dureza do ferro: assim o vinho, bebido em excesso, revela o coração dos orgulhosos.*

31. În banchetul cu vin nu-i fă reproşuri aproapelui şi nu-l dispreţui în bucuria lui! Nu-i spune niciun cuvânt de ocară şi nu-l strâmtora cu vreo cerere!

32. O vinho bebido sobriamente é como uma vida para os homens. Se o beberes moderadamente, serás sóbrio.

32.

33. Que é a vida do homem a quem falta o vinho?

33.

34. Que coisa tira a vida? A morte.

34.

35. No princípio, o vinho foi criado para a alegria e não para a embriaguez.

35.

36. O vinho, bebido moderadamente, é a alegria da alma e do coração.

36.

37. A sobriedade no beber é a saúde da alma e do corpo.

37.

38. O excesso na bebida causa irritação, cólera e numerosas catástrofes.

38.

39. O vinho, bebido em demasia, é a aflição da alma.

39.

40. A embriaguez inspira a ousadia e faz pecar o insensato; abafa as forças e causa feridas.

40.

41. Não repreendas o próximo durante uma refeição regada a vinho; não o trates com desprezo enquanto ele se entrega à alegria.

41.

42. Não lhe faças censuras, não o atormentes, reclamando o que te é devido.

42.