Números, 11

1. O povo pôs-se a murmurar amargamente aos ouvidos do Senhor. O Senhor, ouvindo isso, irou-se: o fogo do Senhor acendeu-se entre eles e devorou a extremidade do acampamento.

1. Poporul murmura şi [lucrul acesta] a fost rău înaintea Domnului. Domnul a auzit şi s-a aprins de mânie şi a trimis împotriva lor foc de la Domnul şi a mistuit marginea taberei.

2. O povo clamou a Moisés; Moisés orou ao Senhor e o fogo extinguiu-se.

2. Poporul a strigat către Moise; Moise s-a rugat Domnului şi focul s-a stins.

3. Deu-se àquele lugar o nome de Tabeera, porque o fogo do Senhor se tinha acendido no meio deles.

3. Locul acela a fost numit Tabéra, pentru că se aprinsese între ei foc de la Domnul.

4. A população que estava no meio de Israel foi atacada por um desejo desor­denado, de modo que até os israelitas recomeçaram a gemer: “Quem nos dará carne para comer?” – diziam eles –.

4. O adunare [de oameni] care era în mijlocul lor a poftit; chiar şi fiii lui Israél au început să plângă din nou şi să zică: „Cine ne va da carne să mâncăm?

5. “Lembramo-nos dos peixes que comíamos de graça no Egito, dos pepinos, melões, verduras, cebolas e alhos.

5. Ne aducem aminte de peştii pe care-i mâncam în Egipt gratis, de castraveţi, de pepeni, de praz, de ceapă şi de usturoi.

6. Agora nossa alma está seca. Não há mais nada, e só vemos maná diante de nossos olhos.”

6. Acum ni s-a uscat sufletul: nu este nimic decât mană înaintea ochilor noştri”.

7. O maná assemelhava-se ao grão de coen­tro e parecia-se com o bdélio.

7. Mana era ca boabele de coriandru şi la vedere era ca bdeliul.

8. O povo dispersava-se para colhê-lo; moía-o com a mó ou esmagava-o num pilão, cozia-o numa panela e fazia bolos com ele, os quais tinham o sabor de um bolo amassado com óleo.

8. Poporul se împrăştia şi o aduna, o măcina la râşniţă sau o pisa în piuă; o fierbea în oală şi făcea turte din ea. Mana avea gustul unei turte cu untdelemn.

9. Enquanto de noite caía o orvalho no campo, caía também com ele o maná.

9. După ce, noaptea, cădea roua în tabără, cădea şi mana deasupra.

10. Ouviu Moisés o povo que chorava, agrupado por famílias, cada uma à entrada de sua tenda. A cólera do Senhor acendeu-se com violência. Moisés entristeceu-se.

10. Moise a auzit poporul plângând, fiecare în familia lui şi la uşa cortului lui. Domnul s-a aprins de mânie tare; iar în ochii lui Moise acesta era [lucru] rău.

11. E disse ao Senhor: “Por que afligis vosso servo? Por que não acho eu favor a vossos olhos, vós que me impusestes a carga de todo esse povo?

11. Moise i-a zis Domnului: „Pentru ce vrei să faci rău slujitorului tău? De ce nu am aflat har în ochii tăi punând povara acestui întreg popor asupra mea?

12. Porventura fui eu que concebi esse povo? Ou acaso fui eu que o dei à luz, para me dizerdes: leva-o em teu seio como a ama costuma levar o bebê, para a terra que, com juramento, prometi aos seus pais?

12. Oare eu am zămislit tot poporul acesta? Oare eu l-am născut, ca să-mi zici: «Poartă-l la sânul tău aşa cum poartă doica pe cel pe care-l alăptează până în ţara pe care ai jurat-o părinţilor lui!»?

13. Onde encontrarei carne para dar a todo esse povo que vem chorar perto de mim, dizendo: ‘Dá-nos carne para comer?’.

13. De unde carne ca să dau la tot poporul acesta? Căci ei mi se plâng, zicând: «Dă-ne carne ca să mâncăm!».

14. Eu sozinho não posso suportar todo esse povo; ele é pesado demais para mim.

14. Eu singur nu pot să port tot poporul acesta, căci este prea greu pentru mine.

15. Em lugar de tratar-me assim, rogo-vos que antes me façais morrer, se achei agrado a vossos olhos, a fim de que eu não veja a minha infelicidade!”.

15. Dacă faci aşa cu mine, mai bine – dacă am aflat har în ochii tăi – omoară-mă, te rog, decât să-mi văd nenorocirea!”.

16. O Senhor respondeu a Moisés: “Junta-me setenta homens entre os an­ciãos de Israel, que sabes serem os anciãos do povo e tenham autoridade sobre ele. Conduze-os à tenda de reunião, onde estarão contigo.

16. Domnul i-a zis lui Moise: „Adună-mi şaptezeci de bărbaţi dintre bătrânii lui Israél, pe care-i cunoşti că sunt bătrâni ai poporului şi scribi ai lui; adu-i la cortul întâlnirii şi să stea acolo cu tine!

17. Então descerei e ali falarei contigo. Tomarei do espírito que está em ti e o derramarei sobre eles, para que possam levar contigo a carga do povo e não estejas mais sozinho.

17. Voi coborî şi voi vorbi acolo cu tine; voi lua din duhul care este peste tine şi-l voi pune peste ei, ca să poarte cu tine povara poporului şi să n-o porţi tu singur.

18. Dirás ao povo: Santificai-vos para amanhã, e tereis carne para comer, pois chorastes aos ouvidos do Eterno, dizendo: Quem nos dará carne para comer? Estávamos tão bem no Egito!... O Senhor vos dará carne, e comereis.*

18. Spune poporului: «Sfinţiţi-vă pentru mâine ca să mâncaţi carne, fiindcă aţi plâns în auzul Domnului şi aţi zis: ‹Cine ne va da carne să mâncăm? Căci bine ne era în Egipt!›. Domnul vă va da carne şi veţi mânca.

19. E comereis não só um dia, nem dois, nem cinco, nem dez, nem vinte,

19. Nu o zi veţi mânca, nici două zile, nici cinci zile, nici zece zile, nici douăzeci de zile,

20. mas durante um mês inteiro, até que ela vos saia pelas narinas e vos cause nojo: porque rejeitastes o Senhor que está no meio de vós e dissestes-lhe chorando: Por que saímos nós do Egito?”.

20. ci o lună de zile, până vă va ieşi pe nări şi vi se va face greaţă; pentru că l-aţi dispreţuit pe Domnul, care este în mijlocul vostru, şi aţi plâns înaintea lui, zicând: ‹Pentru ce am ieşit din Egipt?› »”.

21. Moisés disse: “Este povo, no meio do qual estou, conta seiscentos mil homens de pé, e dizeis que lhes dareis carne para que comam um mês inteiro!

21. Moise a zis: „Şase sute de mii de oameni care merg pe jos alcătuiesc poporul în mijlocul căruia sunt eu, iar tu zici: «Le voi da carne şi vor mânca o lună de zile!»?

22. Porventura se matará tanta quantidade de ovelhas e bois até que tenham bastante? Ou juntarão todos os peixes do mar para fartá-los?”.

22. Se vor tăia pentru ei oile şi boii ca să le ajungă? Sau se vor aduna toţi peştii mării ca să le ajungă?”.

23. O Senhor respondeu a Moisés: “Acaso será impotente a mão do Senhor? Verás sem demora se se fará ou não o que eu te disse”.

23. Domnul i-a răspuns lui Moise: „S-a scurtat oare mâna Domnului? Vei vedea acum dacă se va împlini cuvântul meu sau nu”.

24. Moisés saiu e referiu ao povo as palavras do Senhor. Reuniu setenta homens dos anciãos do povo e os colocou em volta da tenda.

24. Moise a ieşit şi a spus poporului cuvintele Domnului. A adunat şaptezeci de bărbaţi dintre bătrânii poporului şi i-a pus să stea în jurul cortului.

25. O Senhor desceu na nuvem e falou a Moisés. Tomou uma parte do espírito que o animava e a pôs sobre os setenta anciãos. Apenas repousara o espírito sobre eles, começaram a profetizar; mas não continuaram.*

25. Domnul a coborât în nor şi i-a vorbit lui Moise; a luat din duhul care era peste el şi l-a pus peste cei şaptezeci de bătrâni. Când duhul s-a aşezat peste ei, au început să profeţească; dar după aceea n-au mai profeţit.

26. Dois homens tinham ficado no acampamento: um chamava-se Eldad e o outro, Medad, e o espírito repousou também sobre eles, pois tinham sido alistados, mas não tinham ido à tenda; e profetizaram no acampamento.

26. Doi oameni, unul numit Eldád şi celălalt Medád, rămăseseră în tabără; duhul s-a aşezat peste ei – erau dintre cei înscrişi –, dar nu se duseseră la cort. Şi au început să profeţească în tabără.

27. Um jovem correu a dar notícias a Moisés: “Eldad e Medad – disse ele – profetizam no acampamento”.

27. Un tânăr a alergat şi i-a dat de ştire lui Moise: „Eldád şi Medád profeţesc în tabără”.

28. Então Josué, filho de Nun, servo de Moisés desde a sua juventude, tomou a palavra: “Moisés – disse ele – meu senhor, impede-os”.

28. Iósue, fiul lui Nun, care slujea lui Moise din tinereţea lui, a zis: „Domnul meu, Moise, opreşte-i!”.

29. Moisés, porém, respondeu: “Por que és tão zeloso por mim? Prouvera a Deus que todo o povo do Senhor profetizasse, e que o Senhor lhe desse o seu espírito!”.

29. Moise i-a răspuns: „Eşti tu gelos pentru mine? De-ar fi tot poporul Domnului profeţi! Şi de-ar pune Domnul duhul său peste ei!”.

30. E Moisés retirou-se do acampamento com os anciãos de Israel.

30. Moise s-a întors în tabără, el şi bătrânii lui Israél.

31. Um vento mandado pelo Senhor, vindo das bandas do mar, trouxe consigo codornizes e derramou-as sobre o acampamento, em uma extensão de cerca de um dia de caminho para ambos os lados em volta do acampamento; e cobriam o solo, cerca de dois côvados de alto sobre a superfície da terra.

31. Un vânt s-a pornit de la Domnul şi a adus prepeliţe dinspre mare şi s-au abătut peste tabără cale de o zi într-o parte şi cale de o zi de cealaltă parte în jurul taberei, la o înălţime de aproape doi cóţi deasupra pământului.

32. Levantou-se então o povo, e ajuntou durante todo aquele dia, toda a noite e todo o dia seguinte tantas codornizes, que aquele que menos ajuntou conseguiu encher dez homeres. E estenderam-nas, para si mesmos, em toda a volta do acampamento.*

32. Poporul a mers toată ziua aceea şi toată noaptea şi toată ziua următoare şi a adunat prepeliţe; cel care avea puţin strânsese zece ómeri. Şi le-au întins în jurul taberei.

33. Ainda a carne estava nos seus dentes, e ainda não estava mastigada, quando a cólera do Senhor se inflamou contra o povo e o Senhor feriu o povo com um grande flagelo.

33. Carnea era încă între dinţii lor, înainte de a fi mestecată, când s-a aprins mânia Domnului împotriva poporului şi Domnul a lovit poporul cu o nenorocire foarte mare.

34. Chamou-se àquele lugar Quibrot-Hataava (sepulcros da concupiscência, porque ali sepultou-se o povo que se deixara dominar pelo desejo desordenado.*

34. Locul acela a fost numit Chibrót-Hataavá, pentru că acolo au îngropat poporul care a poftit.

35. De Quibrot-Hataava, partiu o povo para Haserot, onde se deteve.

35. De la Chibrót-Hataavá, poporul a plecat la Haţerót şi s-a oprit la Haţerót.