1. Aşa vorbeşte Domnul: „Unde este cartea de despărţire a mamei voastre, prin care am alungat-o? Sau căruia dintre creditorii mei v-am vândut? Iată, pentru păcatele voastre v-am vândut şi pentru nelegiuirile voastre mama voastră este alungată!

2. De ce la venirea mea nu era nimeni? Am strigat şi nu era nimeni care să răspundă? Oare s-a scurtat mâna mea şi nu mai poate elibera şi nu mai este putere în mine ca să salvez? Iată, cu mustrarea mea am făcut să se usuce marea şi am făcut să se întoarcă râurile în pustiu! Peştii din ele s-au împuţit, pentru că nu mai este apă şi mor de sete.

3. Eu îmbrac cerurile în întuneric şi pun sac drept acoperământ pentru ele”.

4. Domnul Dumnezeu mi-a dat o limbă de discipol ca să ştiu să vin în ajutor cu un cuvânt celui frânt; el mă trezeşte dimineaţa, de dimineaţă îmi deşteaptă urechea ca să ascult asemenea discipolilor.

5. Domnul Dumnezeu mi-a deschis urechea şi eu nu m-am împotrivit, nu m-am dat înapoi.

6. Spatele l-am dat celor care mă loveau, obrajii, celor care îmi smulgeau barba. Nu mi-am ascuns faţa de la cei care mă insultau şi mă scuipau.

7. Domnul Dumnezeu mi-a venit în ajutor, de aceea nu am fost umilit; de aceea mi-am făcut faţa ca de cremene şi ştiu că nu voi fi făcut de ruşine.

8. Cel care mă îndreptăţeşte este aproape: cine se va ridica împotriva mea? Să ne prezentăm împreună: cine este judecătorul meu să se apropie de mine!

9. Iată, Domnul Dumnezeu îmi vine în ajutor: cine este cel care mă declară vinovat? Iată, ei toţi se vor învechi ca o haină pe care o mănâncă molia.

10. Cine dintre voi se teme de Domnul şi cine ascultă de glasul slujitorului său, cel care umblă în întuneric şi nu are lumină să-şi pună încrederea în numele Domnului şi să se sprijine pe Dumnezeul său!

11. Iată, voi toţi care aprindeţi focul, care încingeţi cărbuni, umblaţi în lumina focului vostru şi între cărbunii pe care i-aţi aprins: din mâna mea a fost aceasta pentru voi şi veţi zace în chinuri.





“Para que se preocupar com o caminho pelo qual Jesus quer que você chegue à pátria celeste – pelo deserto ou pelo campo – quando tanto por um como por outro se chegará da mesma forma à beatitude eterna?” São Padre Pio de Pietrelcina