1. Maestrului de cor. Poem. Al fiilor lui Córe.

2. Cum doreşte cerbul izvoarele de apă, aşa te doreşte sufletul meu pe tine, Dumnezeule.

3. Sufletul meu e însetat de Dumnezeu, de Dumnezeul cel viu; când voi veni şi voi vedea faţa lui Dumnezeu?

4. Lacrimile îmi sunt pâine ziua şi noaptea, când mi se zice în fiecare zi: „Unde este Dumnezeul tău?”.

5. Îmi aduc aminte de aceasta şi sufletul se topeşte în mine, cum treceam prin mulţime, ducându-mă până la casa lui Dumnezeu în strigătele de bucurie şi de mulţumire ale unei mulţimi în sărbătoare.

6. Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, şi pentru ce gemi înlăuntrul meu? Încrede-te în Dumnezeu, căci iarăşi îl voi lăuda pe el, care este mântuirea mea şi Dumnezeul meu!

7. E mâhnit în mine sufletul, de aceea, îmi amintesc de tine din ţara Iordánului şi din Hermón, de pe muntele Misár.

8. Un abis cheamă un alt abis la vuietul cascadelor tale; toate talazurile şi valurile tale trec peste mine!

9. Ziua îmi trimite Domnul îndurarea sa şi noaptea cântarea lui mă însoţeşte ca o rugăciune către Dumnezeul vieţii mele.

10. Îi spun lui Dumnezeu, stânca mea: „De ce m-ai uitat? De ce umblu mâhnit, oprimat de duşmanii [mei]?”.

11. Mi se sfărâmă oasele când mă batjocoresc asupritorii mei şi mă întreabă toată ziua: „Unde este Dumnezeul tău?”.

12. Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, şi pentru ce gemi înlăuntrul meu? Încrede-te în Dumnezeu, căci iarăşi îl voi lăuda pe el, care este mântuirea mea şi Dumnezeul meu!




“Cuide de estar sempre em estado de graça.” São Padre Pio de Pietrelcina