1. Aleluia! Lăudaţi-l pe Domnul, pentru că este bun, veşnică este îndurarea lui!

2. Cine va putea istorisi faptele puternice ale Domnului? Cine va putea face cunoscută toată gloria lui?

3. Fericiţi sunt cei care păzesc judecata, cei care înfăptuiesc în orice timp dreptatea!

4. Aminteşte-ţi de noi, Doamne, din îndurare faţă de poporul tău, vizitează-ne cu mântuirea ta,

5. ca să vedem fericirea aleşilor tăi, să ne bucurăm de bucuria neamului tău şi să ne mândrim cu moştenirea ta!

6. Noi am păcătuit împreună cu părinţii noştri; am săvârşit răul, am săvârşit nelegiuirea.

7. Părinţii noştri, în Egipt, n-au înţeles minunile tale, nu şi-au amintit de mulţimea îndurărilor tale, ci s-au răzvrătit la mare, la Marea Roşie.

8. Dar el i-a mântuit de dragul numelui său, pentru a-şi face cunoscută puterea.

9. A ameninţat Marea Roşie şi ea a secat şi i-a trecut prin adâncuri ca prin pustiu.

10. I-a mântuit din mâna celor care îi urau şi i-a răscumpărat din mâna asupritorilor.

11. Apele i-au acoperit pe duşmanii lor, niciunul dintre ei nu a scăpat.

12. Atunci ei au crezut în cuvântul lui şi au cântat lauda sa.

13. Au uitat curând însă lucrările Domnului şi n-au aşteptat [împlinirea] planului său.

14. Li s-a aprins pofta în pustiu şi l-au pus pe Dumnezeu la încercare în pământ uscat.

15. El le-a împlinit cererea şi a dat saţietate sufletelor lor.

16. În tabără, au fost geloşi pe Moise şi pe Áaron, cel consacrat Domnului.

17. Pământul s-a deschis şi l-a înghiţit pe Dátan şi a acoperit ceata lui Abirám.

18. S-a aprins foc împotriva cetei lor: flacăra lui i-a devorat pe nelegiuiţi.

19. Şi au făcut un viţel în Hóreb, s-au prosternat înaintea unui chip turnat

20. şi au schimbat gloria lor cu chipul unui bou care mănâncă iarbă.

21. Au uitat de Dumnezeul care i-a mântuit, care a făcut lucruri mari în Egipt,

22. minuni în ţara lui Ham, semne minunate la Marea Roşie.

23. El hotărâse să-i nimicească, dacă n-ar fi fost Moise, alesul său, să stea la trecătoare înaintea lui pentru a abate mânia lui, ca să nu-i distrugă.

24. Au refuzat pământul desfătării, nu s-au încrezut în cuvântul lui.

25. Au murmurat în corturile lor, n-au ascultat glasul Domnului.

26. Iar el şi-a ridicat mâna asupra lor, ca să-i doboare în pustiu

27. şi să piardă descendenţa lor printre neamuri şi să-i împrăştie prin ţinuturi.

28. Ei l-au slujit pe Báal-Peór şi au mâncat din jertfele morţilor.

29. L-au indignat prin faptele lor şi a izbucnit ciuma printre ei.

30. S-a ridicat Pinhás şi a intervenit, ciuma s-a retras

31. şi i s-a considerat aceasta ca dreptate din generaţie în generaţie, pentru totdeauna.

32. L-au mâniat şi la apele din Meríba şi Moise a fost pedepsit din cauza lor,

33. căci i-au amărât sufletul, încât buzele lui au vorbit cu nesocotinţă.

34. N-au nimicit popoarele, aşa cum le spusese Domnul.

35. Ei s-au amestecat cu neamurile [păgâne] şi au învăţat faptele lor.

36. Au slujit la idolii lor, care au devenit pentru ei capcană.

37. Şi-au jertfit fiii şi fiicele demonilor.

38. Au vărsat sânge nevinovat, sângele fiilor şi fiicelor lor, pe care i-au jertfit idolilor din Canaán, şi s-a profanat pământul cu sânge.

39. S-au întinat prin faptele lor, s-au desfrânat prin obiceiurile lor.

40. Atunci, Domnul s-a aprins de mânie împotriva poporului său, i s-a făcut silă de moştenirea sa;

41. i-a dat în mâna neamurilor [păgâne] şi cei ce îi urau au domnit peste ei,

42. i-au asuprit duşmanii şi au fost umiliţi sub mâna lor.

43. De mai multe ori i-a eliberat, dar ei s-au revoltat prin planurile lor şi au fost doborâţi pentru nelegiuirile lor.

44. Totuşi, s-a uitat la strâmtorarea lor când le-a auzit strigătul.

45. Şi-a amintit de alianţa sa cu ei şi s-a îndurat de ei după mulţimea îndurării sale.

46. I-a făcut să afle îndurare la toţi cei care îi luaseră în captivitate.

47. Mântuieşte-ne, Doamne Dumnezeul nostru, şi adună-ne dintre neamurile[păgâne], ca să lăudăm numele tău cel sfânt şi să ne mândrim lăudându-te pe tine!

48. Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israél, din veac şi până în veac! Să zică tot poporul: „Amin! Aleluia!”!





“Mesmo quando perdemos a consciência deste mundo, quando parecemos já mortos, Deus nos dá ainda uma chance de entender o que é realmente o pecado, antes de nos julgar. E se entendemos corretamente, como podemos não nos arrepender?” São Padre Pio de Pietrelcina