Salmos, 39

1. Ao mestre de canto. Salmo de Davi.*

1. Maestrului de cor. Yedutún. Psalm. Al lui Davíd.

2. Esperei no Senhor com toda a confiança. Ele se inclinou para mim, ouviu meus brados.

2. Mi-am zis: „Voi veghea asupra căilor mele, ca să nu păcătuiesc cu limba mea. Voi pune pază gurii mele cât timp cel nelegiuit îmi va sta împotrivă”.

3. Tirou-me de uma fossa mortal, de um charco de lodo; assentou-me os pés numa rocha, firmou os meus passos;

3. Am stat mut, în tăcere; am tăcut chiar când era vorba de bine şi durerea mea s-a înteţit.

4. pôs-me nos lábios um novo cântico, um hino à glória de nosso Deus. Muitos verão essas coisas e prestarão homenagem a Deus, e confiarão no Senhor.

4. S-a înfierbântat în mine inima mea şi în cugetul meu a izbucnit focul. Atunci mi-am dat drumul limbii:

5. Feliz o homem que pôs sua esperança no Senhor, e não segue os idólatras nem os apóstatas.

5. „Fă-mi cunoscut, Doamne, sfârşitul meu şi care este lungimea zilelor mele, ca să ştiu cât de lipsit sunt eu!

6. Senhor, meu Deus, são maravilhosas as vossas inumeráveis obras e ninguém vos assemelha nos desígnios para conosco. Eu quisera anunciá-los e divulgá-los, mas são mais do que se pode contar.

6. Iată, tu ai dat zilelor mele o lungime de câteva palme şi durata vieţii mele e ca un nimic în faţa ta. Într-adevăr, e doar deşertăciune tot omul care trăieşte Sélah

7. Não vos comprazeis em nenhum sacrifício, em nenhuma oferenda, mas me abristes os ouvidos: não desejais holocausto nem vítima de expiação.*

7. şi ca o umbră este omul care trece. Da, în zadar se zbuciumă; strânge comori, şi nu ştie pentru cine le adună”.

8. Então, eu disse: “Eis que eu venho. No rolo do livro está escrito de mim:

8. Iar acum, ce pot să mai aştept, Doamne? Nădejdea mea este numai la tine.

9. fazer vossa vontade, meu Deus, é o que me agrada, porque vossa Lei está no íntimo de meu coração”.

9. De toate fărădelegile mele mântuieşte-mă, să nu mă faci de ocara celui nebun!

10. Anunciei a justiça na grande assembleia, não cerrei os meus lábios, Senhor, bem o sabeis.

10. Am tăcut şi nu mi-am deschis gura, căci tu eşti cel care faci [toate].

11. Não escondi vossa justiça no coração, mas proclamei alto vossa fidelidade e vossa salvação. Não ocultei a vossa bondade nem a vossa fidelidade à grande assembleia.

11. Depărtează de la mine loviturile tale; de apăsarea mâinii tale sunt zdrobit!

12. E vós, Senhor, não me recuseis vossas misericórdias; protejam-me sempre vossa graça e vossa fidelidade,

12. Prin pedepsele pentru păcat, tu îl corijezi pe om; ca molia îi distrugi dorinţa. Într-adevăr, tot omul este deşertăciune! Sélah

13. porque males sem conta me cercaram. Minhas faltas me pesaram, a ponto de não aguentar vê-las; mais numerosas que os cabelos de minha cabeça. Sinto-me desfalecer.

13. Ascultă, Doamne, rugăciunea mea şi pleacă-ţi urechea la strigarea mea, nu fi surd la lacrimile mele, căci sunt străin înaintea ta, un trecător, ca toţi părinţii mei!

14. Comprazei-vos, Senhor, em me livrar. Depressa, Senhor, vinde em meu auxílio.

14. Întoarce-ţi privirea de la mine, ca să mă înseninez înainte de a mă duce şi de a nu mai fi!

15. Sejam confundidos e humilhados os que procuram arrebatar-me a vida. Recuem e corem de vergonha os que se comprazem com meus males.

15.

16. Fiquem atônitos, cheios de confusão, os que me dizem: “Bem feito! Bem feito”!.

16.

17. Ao contrário, exultem e se alegrem em vós todos os que vos procuram; digam sem cessar aqueles que desejam vosso auxílio: “Glória ao Senhor”.

17.

18. Quanto a mim, sou pobre e desvalido, mas o Senhor vela por mim. Sois meu protetor e libertador: ó meu Deus, não tardeis.

18.