Gefunden 183 Ergebnisse für: încât
Acum, copile, iubeşte-i pe fraţii tăi şi nu te mândri în inima ta faţă de fraţii tăi, de fiii şi de fiicele poporului tău încât să nu-ţi iei soţie de la ei. Pentru că în mândrie este pieire şi tulburare multă. În lene este lipsă şi nevoie mare; lenea este mama foamei. (Cartea lui Tobía 4, 13)
Au coborât în Egipt pentru că o foamete a acoperit suprafaţa ţării Canaán şi au locuit acolo ca străini atâta timp cât s-au putut menţine. Acolo au devenit o mulţime numeroasă, încât numărul neamului lor nu era [cunoscut]. (Cartea Iudítei 5, 10)
[toate acestea] într-o singură zi, în toate provinciile regelui Artaxérxes, în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, adică luna Adár. (12a) Aceasta este copia scrisorii care a fost scrisă: (12b) „Artaxérxes, regele cel mare, celor din India până în Etiópia, celor o sută douăzeci şi şapte de provincii, guvernatorilor şi celor ce ne sunt fideli, sănătate! (12c) Mulţi care au primit adesea cinstiri din îmbelşugata bunătate a binefăcătorilor au râvnit la mai mult şi caută numai să le facă rău supuşilor; nefiind capabili să poarte ceea ce trebuia să-i mulţumească, au plănuit să se ridice împotriva binefăcătorilor lor. 12d Nu se mulţumesc să dispreţuiască recunoştinţa oamenilor, ci au devenit aroganţi din cauza laudelor unor oameni străini; se gândesc că vor scăpa de dreptatea Dumnezeului care vede totul şi urăşte răul. 12e Adesea, şi mulţi dintre cei care au fost constituiţi la putere, pentru că au încredinţat prietenilor de încredere administrarea lucrurilor şi s-au lăsat influenţaţi, au avut de suportat sânge nevinovat şi au căzut în nedreptăţi iremediabile. 12f Ei înşală prin discursuri maliţioase, amăgind curata bună-credinţă a stăpânilor. 12g Putem să vedem nu atât din povestirile mai vechi care ne-au fost transmise, cât observând ceea ce se petrece lângă voi, adică nedreptăţile cumplite [făcute] în mod mişel de către cei care deţin putere fără să o merite. 12h Se cuvine să [privim] dincolo de toate acestea ca să oferim un imperiu liniştit şi cu pace tuturor oamenilor, 12i făcând schimbări şi judecând mereu cauzele care ni se prezintă cu privire nepărtinitoare. (12k) Astfel era şi Amán, [fiul] lui Amedáta, un macedonean, în realitate străin de sângele perşilor şi deosebindu-se mult de blândeţea noastră, bine primit de către noi. 12l A aflat de generozitatea pe care o avem faţă de toate popoarele, în aşa măsură încât a fost proclamat tatăl nostru înaintea căruia se plecau toţi şi a ajuns al doilea în faţa tronului regesc. 12m Nu a putut să-şi stăpânească trufia, a încercat să ne priveze de putere şi de viaţă. 12n A cerut prin multe metode şi înşelătorii nimicirea salvatorului şi a binefăcătorului nostru în toate, Mardohéu, şi a Estérei, ireproşabila noastră parteneră, precum şi a întregului ei popor. 12o Prin aceste mijloace, el căuta ca, după ce vom fi rămaşi singuri, să schimbe domnia perşilor cu cea a macedonenilor. (12p) Noi însă am aflat că iudeii, sortiţi distrugerii de către cel mai nelegiuit [dintre oameni], nu sunt răufăcători, ci trăiesc după legile cele mai drepte. 12q Ei sunt fiii Dumnezeului celui Viu, ai Celui Preaînalt şi Mare, care ne îndrumă domnia, nouă ca şi înaintaşilor noştri, înspre cea mai bună orânduire. 12r Să faceţi bine şi nu faceţi uz de scrisorile trimise de Amán, [fiul] lui Amedáta, pentru că cel care le-a [scris] a fost spânzurat cu întreaga lui familie la porţile Susei! Dumnezeul atotstăpânitor i-a dat îndată pedeapsa meritată pentru toate. 12s Am expus copia acestei scrisori în orice loc ca să-i lăsaţi cu toată libertatea pe iudei să se folosească de legile lor şi să-i sprijiniţi să se poată apăra în ziua a treisprezecea a lunii a douăsprezecea, Adár, în aceeaşi zi, împotriva celor care i-ar ataca în momentul strâmtorării. 12t Căci în locul distrugerii, Dumnezeul cel Atotputernic a dat poporului ales bucurie. 12u Şi voi, între sărbătorile voastre de seamă, să ţineţi cu toată solemnitatea o zi deosebită, pentru ca, şi acum, şi mai târziu, să fie mântuire pentru noi şi pentru toţi cei care doresc binele perşilor, iar pentru cei care conspiră împotriva noastră, să fie o amintire a distrugerii! (12v) Oricare cetate sau provincie în întregime care nu va face conform cu acestea va fi distrusă cu mânie, prin suliţă şi foc: va deveni nu doar de neumblat pentru oameni, ci şi ostilă pentru animalele sălbatice şi pentru păsări pentru totdeauna”. (Cartea Estérei 9, 12)
Am păcătuit: ce am făcut împotriva ta, tu, care-l plăsmuieşti pe om? De ce m-ai pus ca ţintă pentru tine, încât am devenit povară pentru mine? (Cartea lui Iob 7, 20)
Se ating unul de altul, încât vântul nu trece printre ele. (Cartea lui Iob 41, 8)
Atât de mult se măguleşte pe sine în ochii săi, încât nu-şi descoperă fărădelegea, ca s-o urască. (Cartea Psalmilor 36, 3)
căci preţul sufletului lor este atât de mare, încât niciodată nu va fi cu putinţă (Cartea Psalmilor 49, 9)
a prefăcut în sânge râurile şi pâraiele lor, încât să nu mai bea; (Cartea Psalmilor 78, 44)
Pentru ce i-ai spart acum zidul, încât toţi trecătorii o jefuiesc? (Cartea Psalmilor 80, 13)
Inima mea a fost lovită şi se usucă precum iarba, încât uit să-mi mănânc şi pâinea. (Cartea Psalmilor 102, 5)
căci i-au amărât sufletul, încât buzele lui au vorbit cu nesocotinţă. (Cartea Psalmilor 106, 33)
„Tu eşti singurul care te-ai ridicat împotriva noastră, aşa încât am ajuns de batjocură şi de ruşine din cauza ta. De ce îţi arăţi puterea împotriva noastră în munţi? (Cartea întâi a Macabéilor 10, 70)
