Provérbios, 27

1. Não te gabes do dia de amanhã porque não sabes o que ele poderá engendrar.

1. Nu te lăuda cu ziua de mâine, căci nu ştii ce generează ziua!

2. Que seja outro que te louve, não a tua própria boca; um estranho, não teus próprios lábios.

2. Să te laude străinul, nu gura ta, veneticul, nu buzele tale!

3. Pesada é a pedra, pesada a areia, mais pesada ainda é a cólera de um tolo.

3. Piatra este grea şi nisipul e împovărător, dar indignarea celui nesimţit este mai grea decât amândouă.

4. Crueldade do furor, ímpetos da cólera: mas quem pode suportar o ciúme?

4. Furia este crudă şi mânia este de nepotolit; dar cine poate sta în faţa geloziei?

5. Melhor é a correção manifesta do que uma amizade fingida.

5. Mai bine o mustrare deschisă decât o iubire ascunsă.

6. As feridas do amigo são provas de lealdade, mas os beijos do que odeia são abundantes.

6. Sincere sunt rănile celui care iubeşte şi abundente, sărutările celui care urăşte.

7. Saciado o apetite, calca aos pés o favo de mel; para o faminto tudo o que é amargo parece doce.

7. Sufletul celui sătul calcă în picioare mierea, dar pentru sufletul celui înfometat, tot ce este amar este dulce.

8. Um pássaro que anda longe do seu ninho: tal é o homem que vive longe de sua terra.

8. Ca pasărea plecată de la cuibul ei, aşa este omul plecat de la locul său.

9. Azeite e incenso alegram o coração: a bondade de um amigo consola a alma.*

9. Untdelemnul şi tămâia înveselesc inima, dar sfatul din suflet este dulceaţa prietenului.

10. Não abandones teu amigo, o amigo de teu pai; não vás à casa do teu irmão em dia de aflição. Vale mais um vizinho que está perto, que um irmão distante.*

10. Nu-i părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău şi nu intra în casa fratelui tău în ziua nenorocirii tale! Mai bun este un vecin aproape decât un frate departe.

11. Sê sábio, meu filho, alegrarás meu coração e eu poderei responder ao que me ultrajar.

11. Fii înţelept, fiule, şi înveseleşte-mi inima şi voi putea întoarce cuvântul celui care mă face de ocară!

12. O homem prudente percebe o mal e se põe a salvo; os imprudentes passam adiante e aguentam o peso.

12. Cel isteţ vede răul şi se ascunde, dar cei nepricepuţi trec [pe aproape] şi sunt pedepsiţi.

13. Toma a sua veste, porque ficou fiador de outrem, exige o penhor que deve aos estrangeiros.

13. Ia-i haina, căci este garanţie pentru străin, şi ţine-o drept gaj pentru venetică!

14. Quem, desde o amanhecer, louva seu vizinho em alta voz é censurado de o ter amaldiçoado.

14. Cel care-şi binecuvântează aproapele cu glas puternic de dimineaţă, când se trezeşte, i se socoteşte ca blestem.

15. Goteira que cai de contínuo em dia de chuva e mulher litigiosa, tudo é a mesma coisa.

15. Picătura care cade încontinuu într-o zi ploioasă şi femeia discordiilor se aseamănă.

16. Querer retê-la é reter o vento, ou pegar azeite com a mão.

16. Cine o ascunde ascunde vântul şi se numeşte untdelemnul dreptei sale.

17. O ferro com o ferro se aguça; o homem aguça o homem.

17. Fierul cu fier se ascute şi omul ascute faţa prietenului său.

18. Quem trata de sua figueira, comerá seu fruto; quem cuida do seu senhor, será honrado.

18. Cel care se îngrijeşte de un smochin va mânca roadele lui şi cine are grijă de stăpânul său va fi onorat.

19. Como o reflexo do rosto na água, assim é o coração do homem para o homem.*

19. După cum faţa [se oglindeşte] în apă, tot aşa inima omului, în om.

20. A morada dos mortos e o abismo nunca se enchem; assim os olhos do homem são insaciáveis.

20. După cum locuinţa şi împărăţia morţilor nu se satură, tot aşa nu se satură ochii omului.

21. Há um crisol para a prata, um forno para o ouro; assim o homem é provado pela sua reputação.

21. Cum este vasul de topit pentru argint şi cuptorul pentru aur, aşa este omul pentru gura care-l laudă.

22. Ainda que pisasses o insensato num triturador, entre os grãos, com um pilão, sua loucura não se separaria dele.

22. Dacă l-ai pisa pe nebun într-o piuă, în mijlocul boabelor, cu zdrobitorul, tot nu ai putea îndepărta de la el nebunia lui.

23. Certifica-te bem do estado do teu gado miúdo; atende aos teus rebanhos,

23. Cunoaşte-ţi oile şi pune la inima ta turmele!

24. porque a riqueza não é eterna e a coroa não permanece de geração em geração.

24. Căci comoara nu ţine veşnic, nici cununa, din generaţie în generaţie.

25. Quando se abre o prado, quando brotam as ervas, uma vez recolhido o feno das montanhas,

25. Se ia fânul şi se vede verdeaţa şi se adună iarba de pe munţi.

26. tens ainda cordeiros para te vestir e bodes para pagares um campo,

26. Mieii sunt pentru a te îmbrăca, iar ţapii, ca preţ pentru câmp.

27. leite de cabra suficiente para teu sustento, para o sustento de tua casa e a manutenção das tuas servas.

27. Abundenţa laptelui de capră este pentru hrana ta, pentru hrana casei tale şi pentru viaţa tinerelor tale.