Provérbios, 31

1. Palavras de Lamuel, rei de Massa, que lhe foram ensinadas por sua mãe:

1. Cuvintele lui Lemuél, regele din Mássa, pe care l-a instruit mama lui.

2. Meu filho, filho de minhas entranhas, que te direi eu? Não, ó filho de meus votos!

2. Ce [să zic], fiul meu? Ce, fiul sânului meu? Și ce anume, fiul voturilor mele?

3. Não dês teu vigor às mulheres e teu caminho àquelas que perdem os reis.

3. Nu-ţi da femeilor vigoarea şi căile tale, celor care-i distrug pe regi!

4. Não é próprio dos reis, Lamuel, não convém aos reis beber vinho, nem aos príncipes dar-se aos licores,

4. Nu este pentru regi, Lemuél, nu este pentru regi să bea vin şi nici pentru cei care conduc [să spună]: „Unde este băutura tare?”.

5. para que, bebendo, eles não esqueçam a lei e não desconheçam o direito de todos os infelizes.

5. Ca, bând, să uite hotărârea şi să schimbe sentinţa vreunuia dintre fiii celor umili.

6. Dai a bebida forte àquele que desfalece e o vinho àquele que tem amargura no coração:

6. Daţi băutură tare celui care piere şi vin, celui cu sufletul amărât!

7. que ele beba e esquecerá sua miséria e já não se lembrará de suas mágoas.

7. Să bea şi să-şi uite necazul lor şi să nu-şi mai amintească de chinul lor!

8. Abre tua boca a favor do mundo, pela causa de todos os abandonados;

8. Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru cauza vreunuia dintre fiii celor neajutoraţi!

9. abre tua boca para pronunciar sentenças justas, faze justiça ao aflito e ao indigente.

9. Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, ia partea celui umil şi a celui nevoiaş!

10. Uma mulher virtuosa, quem pode encontrá-la? Superior ao das pérolas é o seu valor.

10. alef Femeia de valoare, cine o poate găsi? Ea este mai preţioasă decât coralii din depărtare.

11. Confia nela o coração de seu marido, e jamais lhe faltará coisa alguma.

11. bet Inima soţului ei se încrede în ea şi prada nu-i va lipsi.

12. Ela lhe proporciona o bem, nunca o mal, em todos os dias de sua vida.

12. ghimel Ea îi procură binele, şi nu răul, în toate zielele vieţii ei.

13. Ela procura lã e linho e trabalha com mão alegre.

13. dalet Ea caută lână şi in şi face lucruri plăcute cu palmele sale.

14. Semelhante ao navio do mercador, manda vir seus víveres de longe.

14. he Este ca o corabie de comerţ, de departe aduce hrana ei.

15. Levanta-se, ainda de noite, distribui a comida à sua casa e a tarefa às suas servas.*

15. waw Se scoală când încă este noapte şi dă hrană casei sale şi hotărâre slujitoarelor sale.

16. Ela encontra uma terra, adquire-a. Planta uma vinha com o ganho de suas mãos.

16. zain Se gândeşte la un câmp şi-l ia, din rodul palmelor sale plantează o vie.

17. Cinge os rins de fortaleza, revigora seus braços.

17. het Îşi încinge cu putere coapsele şi-şi întăreşte braţele.

18. Alegra-se com o seu lucro, e sua lâmpada não se apaga durante a noite.

18. tet Îşi dă seama că este bun câştigul ei şi candela ei nu se stinge noaptea.

19. Põe a mão na roca, seus dedos manejam o fuso.

19. yod Mâinile ei se întind spre furcă şi palmele sale apucă fusul.

20. Estende os braços ao infeliz e abre a mão ao indigente.

20. kaf Ea îşi desface palma către cel umil şi-şi întinde mâna către cel nevoiaş.

21. Ela não teme a neve em sua casa, porque toda a sua família tem vestes duplas.

21. lamed Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, pentru că toată casa ei este îmbrăcată în [haine] stacojii.

22. Faz para si cobertas: suas vestes são de linho fino e de púrpura.

22. mem Îşi face covoare, îmbrăcămintea ei este din in şi purpură.

23. Seu marido é considerado nas portas da cidade, quando se senta com os anciãos da terra.

23. nun Soţul ei este cunoscut la porţi când se aşază cu bătrânii ţării.

24. Tece linho e o vende, fornece cintos ao mercador.

24. samec Face tunici şi le vinde, dă cingători negustorului.

25. Fortaleza e graça lhe servem de ornamentos; ri-se do dia de amanhã.

25. ayn Este îmbrăcată cu tărie şi strălucire şi râde în faţa zilei următoare.

26. Abre a boca com sabedoria, amáveis instruções surgem de sua língua.

26. pe Îşi deschide gura cu înţelepciune şi pe limba ei este legea bunătăţii.

27. Vigia o andamento de sua casa e não come o pão da ociosidade.

27. ţade Ea păstrează căile casei ei şi nu mănâncă pâinea leneviei.

28. Seus filhos se levantam para proclamá-la bem-aventurada e seu marido para elogiá-la.

28. qof Fiii ei se ridică şi o fac fericită, iar soţul ei o laudă.

29. “Muitas mulheres demonstram vigor, mas tu excedes a todas.”

29. reş „Multe fete au făcut bogăţii, dar tu le întreci pe toate”.

30. A graça é falaz e a beleza é vã; a mulher inteligente é a que se deve louvar.*

30. şin Falsă este graţiozitatea şi deşartă e frumuseţea femeii, dar cea care se teme de Domnul, ea trebuie lăudată.

31. Dai-lhe o fruto de suas mãos e que suas obras a louvem nas portas da cidade.

31. tau Daţi-i după rodul mâinilor sale şi lucrările ei s-o laude la porţi!