Provérbios, 21

1. O coração do rei é uma água fluente nas mãos do Senhor: ele o inclina para qualquer parte que quiser.

1. Pâraie de apă este inima regelui în mâna Domnului şi le face să se îndrepte oriunde îi place.

2. Os caminhos do homem parecem retos aos seus olhos, mas cabe ao Senhor pesar os corações.

2. Toate căile omului sunt drepte în ochii lui, dar cel care analizează inimile este Domnul.

3. A prática da justiça e da equidade vale aos olhos do Senhor mais que os sacrifícios.

3. Domnul preferă, mai mult decât jertfa, a face dreptate şi judecată.

4. Olhares altivos ensoberbecem o coração; o luzeiro dos ímpios é o pecado.*

4. Ochii semeţi şi inima arogantă, candela celor vinovaţi este păcat.

5. Os planos do homem ativo produzem abundância; a precipitação só traz penúria.

5. Gândurile celui harnic sunt sigur spre abundenţă, dar tot cel care se grăbeşte [se îndreaptă] sigur spre lipsă.

6. Tesouros adquiridos pela mentira: vaidade passageira para os que procuram a morte.

6. Cel care produce comori cu limbă mincinoasă este ca deşertăciunea care-l urmăreşte pe cel care caută moartea.

7. A violência dos ímpios os conduz à ruína, porque se recusam a praticar a justiça.

7. Violenţa celor vinovaţi îi mătură, pentru că nu vor să facă judecată.

8. O caminho do perverso é tortuoso, mas o inocente age com retidão.

8. Omul crud este pe căi sinuoase, dar cel curat este drept pe calea lui.

9. Melhor é habitar num canto do terraço do que conviver com uma mulher impertinente.

9. E mai bine să locuieşti la colţul unui acoperiş decât să ai casă comună cu o soţie [care provoacă] discordii.

10. A alma do ímpio deseja o mal; nem mesmo seu amigo encontrará graça a seus olhos.

10. Sufletul celui vinovat doreşte rău, nu află har în ochii săi aproapele lui.

11. Quando se pune o zombador, o simples torna-se sábio; quando se adverte o sábio, ele adquire a ciência.

11. Când este pedepsit cel care batjocoreşte, cel nepriceput devine înţelept; şi cel înţelept, fiind prudent, primeşte cunoaştere.

12. O justo observa a casa do ímpio e precipita os maus na desventura.*

12. Cel drept este prudent faţă de casa celui vinovat, îi întoarce pe cei vinovaţi spre rău.

13. Quem se faz de surdo aos gritos do pobre não será ouvido, quando ele mesmo clamar.

13. Cine-şi astupă urechea de la strigătul celui sărac, şi el va striga şi nu i se va răspunde.

14. Um presente dado sob o manto extingue a cólera; uma oferta concebida às ocultas acalma um furor violento.

14. Un dar [făcut] în secret acoperă mânia şi cadoul sub poală, furia puternică.

15. Para o justo é uma alegria a prática da justiça, mas é um terror para aqueles que praticam a iniquidade.

15. Bucuria celui drept este să facă judecată şi distrugere pentru cel care înfăptuieşte nelegiuire.

16. O homem que se desvia do caminho da prudência repousará na companhia das trevas.

16. Omul care rătăceşte de la calea prudenţei se va odihni în adunarea umbrelor.

17. O que ama os banquetes será um homem indigente; o que ama o vinho e o óleo não se enriquecerá.

17. Cel care iubeşte veselia va deveni un om lipsit, iar cine iubeşte vinul şi untdelemnul nu se va îmbogăţi.

18. O ímpio serve de resgate para o justo e o pérfido para os homens retos.

18. Răscumpărare pentru cel drept este cel vinovat, iar în locul celor drepţi sunt cei care înşală.

19. Melhor é habitar no deserto do que com uma mulher impertinente e intrigante.

19. Mai bine să locuieşti într-o ţară pustie decât cu o soţie [care provoacă] discordii şi indignare.

20. Na casa do sábio há preciosas reservas e óleo; um homem imprudente, porém, os absorverá.

20. Comoară plăcută şi untdelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul nesimţit le înghite.

21. Quem segue a justiça e a misericórdia, achará vida, justiça e glória.

21. Cel care urmăreşte dreptatea şi bunătatea va afla viaţă, dreptate şi onoare.

22. O sábio toma de assalto a cidade dos heróis: destrói a fortaleza em que depositava confiança.

22. Cel înţelept urcă împotriva cetăţii celor puternici şi doboară puterea în care se încredea.

23. Quem vigia sua boca e sua língua preserva sua vida da angústia.

23. Cine-şi păzeşte gura şi limba îşi păzeşte sufletul de strâmtorări.

24. Chamamos de zombador um soberbo arrogante, que age com orgulho desmedido.

24. Cel care acţionează cu trufie şi aroganţă se numeşte prezumțios, înfumurat şi batjocoritor.

25. Os desejos do preguiçoso o matam porque suas mãos recusam o trabalho;

25. Pofta celui leneş îl omoară, pentru că mâinile lui refuză să lucreze.

26. passam todo o dia a desejar com ardor, mas quem é justo dá largamente.

26. Toată ziua pofteşte, dar cel drept dă şi nu ţine cont.

27. O sacrifício dos ímpios é abominável, mormente quando o oferecem com má intenção.

27. Jertfa celor vinovaţi este abominábilă; cu atât mai mult când o aduc cu gând [rău].

28. A testemunha mentirosa perecerá, mas o homem que escuta sempre poderá falar.

28. Martorul mincinos va pieri, dar cel care ascultă va vorbi cu succes.

29. O ímpio aparenta um ar firme; o homem correto consolida seu proceder.

29. Puterea omului vinovat este în faţa lui, dar cel drept îşi consolidează calea.

30. Nem a sabedoria, nem prudência, nem conselho podem prevalescer contra o Senhor.

30. Nu este înţelepciune, nu este înţelegere, nu este sfat care să se opună Domnului.

31. Prepara-se o cavalo para o dia da batalha, mas é do Senhor que depende a vitória.

31. Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar salvarea este a Domnului.