Salmos, 94

1. Vinde, manifestemos nossa alegria ao Senhor, aclamemos o rochedo de nossa salvação;*

1. Dumnezeule, care faci dreptate, Doamne Dumnezeule, care faci dreptate, arată-te!

2. apresentemo-nos diante dele com louvores, e cantemos-lhe alegres cânticos,

2. Ridică-te tu, care judeci pământul, dă-le celor trufaşi răsplata [cuvenită]!

3. porque o Senhor é um Deus imenso, um rei que ultrapassa todos os deuses;

3. Până când, Doamne, nelegiuiţii, până când nelegiuiţii vor triumfa?

4. nas suas mãos estão as profundezas da terra, e os cumes das montanhas lhe pertencem.

4. Ei bârfesc şi vorbesc cu îngâmfare, toţi făcătorii de rele se laudă,

5. Dele é o mar, ele o criou, assim como a terra firme, obra de suas mãos.

5. calcă în picioare poporul tău, Doamne, şi umilesc moştenirea ta.

6. Vinde, inclinemo-nos em adoração, de joelhos diante do Senhor que nos criou.

6. Îi ucid pe văduvă şi pe cel străin şi dau la moarte pe cel orfan.

7. Ele é nosso Deus; nós somos o povo de que ele é o pastor, as ovelhas que as suas mãos conduzem. Oxalá ouvísseis hoje a sua voz:*

7. Şi spun: „Domnul nu vede, Dumnezeul lui Iacób nu înţelege!”.

8. “Não vos torneis endurecidos como em Meriba, como no dia de Massa no deserto,*

8. Înţelegeţi voi, voi cei lipsiţi de minte din popor! Când veţi deveni înţelepţi, nesimţiţilor?

9. onde vossos pais me provocaram e me tentaram, apesar de terem visto as minhas obras.

9. Cel care a plantat urechea oare nu aude? Cel care a modelat ochiul oare nu vede?

10. Durante quarenta anos desgostou-me aquela geração, e eu disse: “É um povo de coração desviado, que não conhece os meus desígnios.

10. Cel care învaţă neamurile oare nu pedepseşte, el, care i-a dat omului [cunoaşterea]?

11. Por isso, jurei na minha cólera: Não hão de entrar no lugar do meu repouso”.

11. Domnul cunoaşte gândurile oamenilor: [ştie] că sunt zadarnice.

12.

12. Fericit este omul pe care îl educi tu, Doamne, pe care îl înveţi legea ta,

13.

13. pentru ca să-l păstrezi netulburat în zilele rele, până se va săpa groapa păcătosului!

14.

14. Pentru că Domnul nu-l abandonează pe poporul său şi nu părăseşte moştenirea sa.

15.

15. Se va face judecată după dreptate şi după ea [vor tinde] toţi cei drepţi cu inima.

16.

16. Cine se va ridica pentru mine împotriva celor răi? Cine îmi va sta alături împotriva celor ce fac nedreptate?

17.

17. Dacă Domnul nu ar fi fost ajutorul meu, sufletul meu ar fi ajuns curând în locuinţa tăcerii.

18.

18. Când spun: „Mi se clatină piciorul!”, îndurarea ta, Doamne, mă susţine.

19.

19. Când multe nelinişiti [frământă] inima mea, mângâierile tale îmi revigorează sufletul.

20.

20. Oare îţi vei face aliat un tron al nelegiuirii care înfăptuieşte silnicie împotriva hotărârii?

21.

21. Se năpustesc asupra vieţii celui drept şi învinovăţesc sânge nevinovat.

22.

22. Dar Domnul este loc întărit pentru mine şi Dumnezeul meu, stânca mea de refugiu,

23.

23. şi va întoarce asupra lor nelegiuirea lor şi din cauza răutăţii lor îi va nimici, îi va nimici Domnul Dumnezeul nostru.