Cartea Psalmilor, 50
4. El cheamă cerurile de sus şi pământul, ca să-şi judece poporul.
4. El cheamă cerurile de sus şi pământul, ca să-şi judece poporul.
Psalmul 50 este un psalm care vorbește despre dreptatea divină și nevoia de a oferi adevărate sacrificii Domnului. Psalmul începe cu declarația potrivit căreia Dumnezeu, Domnul, numește pământul de la naștere până la apusul soarelui și că vine să judece poporul Său. Apoi, sunt menționate sacrificiile pe care oamenii le oferiți lui Dumnezeu sunt menționate, iar Dumnezeu atrage atenția asupra faptului că nu are nevoie de aceste sacrificii, ci sincer inimile și oferă iertare celor care îl caută pentru adevăr.
1 Regi 8:23: „Și a spus:„ Doamne, Dumnezeul lui Israel, nu există niciun Dumnezeu ca tine în cerul deasupra sau pe pământul de dedesubt, tu, care îți păstrezi legământul de dragoste cu slujitorii tăi care te închine cu toată inima. - Acest verset vorbește despre dragostea lui Dumnezeu pentru cei care se închină lui din toată inima.
Psalmul 51:16-17: „Căci nu te ștergi în sacrificii; altfel i-aș aduce; în holocausturi nu te mulțumești. Jertfele care te rog Dumnezeu sunt un spirit rupt; o inimă frântă și contrară, Dumnezeu, Nu vei disprețui ". Acest verset se referă la ideea Psalmului 50 potrivit căruia Dumnezeu nu are nevoie de sacrificii, ci de inimi sincere și pocăință.
Isaia 1:11: "Ce îi pasă numărul mare al sacrificiilor sale? de capre ". Acest verset consolidează ideea că Dumnezeu nu are nevoie de sacrificii, ci a inimilor cu adevărat dedicate lui.
Osea 6:6: „Căci vreau dragoste, nu sacrificii; cunoașterea lui Dumnezeu în loc de Holocaustos”. Acest verset se referă la ideea Psalmului 50 potrivit căruia Domnul nu are nevoie de sacrificii, ci de inimi sincere și iubitoare.
Ieremia 7:22: „Căci când i -am luat din Egipt, nu am vorbit cu ei și nu le -am dat ordine despre oferte și sacrificii arse”. Acest verset consolidează ideea că sacrificiile nu sunt esența relației cu Dumnezeu, ci o expresie exterioară a comuniunii cu El.
“Jesus e a sua alma devem cultivar a vinha de comum acordo.” São Padre Pio de Pietrelcina
