Löydetty 5396 Tulokset: Totul Este Vanitate
Ai ţinut ceea ce i-ai spus slujitorului tău Davíd, tatăl meu: ceea ce ai spus cu gura ta ai împlinit cu mâna ta, aşa cum este astăzi. (Cartea întâi a Regilor 8, 24)
Când străinul care nu este din poporul tău, Israél, va veni dintr-o ţară îndepărtată pentru numele tău – (Cartea întâi a Regilor 8, 41)
ascultă-l din ceruri, din sălaşul locuinţei tale şi fă după cum străinul a strigat către tine, pentru ca să cunoască toate popoarele pământului numele tău şi să se teamă de tine ca şi poporul tău, Israél, şi să se ştie că numele tău este invocat asupra acestei case pe care am construit-o! (Cartea întâi a Regilor 8, 43)
Când va păcătui împotriva ta – căci nu este om care să nu păcătuiască – şi te vei mânia pe el şi-l vei da în mâna duşmanului, care-l va duce captiv în ţara duşmanului, departe sau aproape; (Cartea întâi a Regilor 8, 46)
Pentru ca să cunoască toate popoarele pământului că Domnul, el este Dumnezeu şi că nu este altul! (Cartea întâi a Regilor 8, 60)
Inima voastră să fie întru totul cu Domnul Dumnezeul nostru ca să mergeţi după hotărârile sale şi să păziţi poruncile sale, aşa cum este astăzi!”. (Cartea întâi a Regilor 8, 61)
În ziua aceea, regele a consacrat interiorul curţii care este înaintea templului Domnului; căci acolo a adus arderile de tot, ofrandele şi grăsimile jertfelor de împăcare, pentru că altarul de bronz care este înaintea Domnului era prea mic ca să cuprindă arderile de tot, ofrandele şi grăsimile jertfelor de împăcare. (Cartea întâi a Regilor 8, 64)
Aceasta este situaţia cu privire la muncile forţate pe care le-a stabilit regele Solomón ca să construiască templul Domnului şi palatul său, Mílo, zidul Ierusalímului, Haţór, Meghído şi Ghézer. (Cartea întâi a Regilor 9, 15)
A zis regelui: „Este adevărat cuvântul pe care l-am auzit în ţara mea despre lucrările tale şi despre înţelepciunea ta. (Cartea întâi a Regilor 10, 6)
Când a îmbătrânit Solomón, soţiile i-au înclinat inima spre alţi dumnezei. Inima nu i-a fost întru totul cu Domnul Dumnezeul său, aşa cum fusese inima lui Davíd, tatăl său. (Cartea întâi a Regilor 11, 4)
Solomón a făcut ceea ce este rău înaintea Domnului şi nu l-a urmat întru totul pe Domnul ca Davíd, tatăl său. (Cartea întâi a Regilor 11, 6)
Deoarece m-au părăsit şi s-au închinat înaintea Astártei, zeiţa celor din Sidón, înaintea lui Chemóş, dumnezeul din Moáb, şi înaintea lui Milcóm, dumnezeul fiilor lui Amón, şi deoarece nu au umblat pe căile mele făcând ce este drept înaintea mea şi [păzind] hotărârile şi legile mele cum a făcut Davíd, tatăl lui. (Cartea întâi a Regilor 11, 33)
