1. Regina din Sába a auzit de faima lui Solomón, datorată numelui Domnului, şi a venit să-l încerce prin ghicitori.

2. A sosit la Ierusalím cu foarte multe bogăţii: cu cămile care aduceau mirodenii, aur foarte mult şi pietre preţioase. A venit la Solomón şi i-a spus tot ceea ce avea pe inimă.

3. Solomón i-a explicat toate cuvintele sale. Nu a fost niciun cuvânt ascuns pentru rege pe care să nu i-l explice.

4. Regina din Sába a văzut toată înţelepciunea lui Solomón şi palatul pe care îl construise,

5. hrana de la masa lui, locuinţa slujitorilor lui, ordinea slujirii sale, hainele lor, paharnicii lui şi arderile de tot pe care le aducea la templul Domnului şi a rămas fără suflare.

6. A zis regelui: „Este adevărat cuvântul pe care l-am auzit în ţara mea despre lucrările tale şi despre înţelepciunea ta.

7. Dar nu dădeam crezare cuvintelor până n-am venit şi n-am văzut cu ochii mei. Iată, nu mi s-a spus nici jumătate! Tu întreci în înţelepciune şi bunătate renumele pe care l-am auzit.

8. Fericiţi sunt oamenii tăi şi fericiţi sunt slujitorii tăi care stau în faţa ta mereu şi ascultă înţelepciunea ta!

9. Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău căruia i-a plăcut de tine ca să te pună pe tronul lui Israél! În iubirea veşnică a Domnului pentru Israél, te-a pus rege ca să judeci şi să faci dreptatea”.

10. Ea i-a dat regelui o sută douăzeci de talánţi de aur, foarte multe mirodenii şi pietre preţioase. N-au mai venit niciodată atâtea mirodenii ca acelea pe care le-a dat regina din Sába regelui Solomón.

11. Şi corăbiile lui Hirám care au adus aur din Ofír au adus din Ofír foarte mult lemn de santal şi pietre preţioase.

12. Regele a făcut din lemnul de santal balustrade pentru casa Domnului şi pentru casa regelui, harpe şi alăute pentru cântăreţi. N-a mai venit de atunci lemn de santal şi nu s-a mai văzut până în ziua de azi.

13. Regele Solomón i-a dat reginei din Sába tot ceea ce a dorit, tot ce a cerut în afară de ceea ce i-a dat după bunătatea sa regele Solomón. Apoi ea s-a întors şi s-a dus în ţara ei, ea şi slujitorii ei.

14. Greutatea aurului care venea la Solomón în fiecare an era de şase sute şaizeci şi şase de talánţi de aur,

15. în afară de ce [venea] de la negustorii cei mari şi din comerţul micilor negustori, de la toţi regii Arábiei şi de la guvernatorii ţării.

16. Regele Solomón a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut: şase sute [de sícli] de aur intrau pentru fiecare scut;

17. trei sute de scuturi mici din aur bătut: trei mine de aur intrau pentru fiecare scut. Regele le-a pus în încăperea [numită] „Pădurea Libánului”.

18. Regele a făcut un mare tron din fildeş şi l-a îmbrăcat cu aur fin.

19. Tronul avea şase trepte şi partea de sus era rotunjită în partea din spate; erau braţe de o parte şi de alta a locului unde se şedea şi doi lei stăteau lângă braţe.

20. Doisprezece lei erau pe cele şase trepte, de o parte şi de alta. Nu mai era aşa ceva în niciun regat.

21. Toate vasele de băut ale regelui Solomón erau din aur şi toate obiectele din încăperea [numită] Pădurea Libánului erau din aur curat. Nimic nu era din argint: în zilele lui Solomón, [argintul] nu avea nicio valoare.

22. Regele avea corăbii din Tarşíş pe mare cu corăbiile lui Hirám. O dată la trei ani veneau corăbiile din Tarşíş şi aduceau aur, argint, fildeş, maimuţe şi babuini.

23. Regele Solomón a fost mai mare decât toţi regii pământului în bogăţie şi înţelepciune.

24. Toată lumea căuta [să vadă] faţa lui Solomón ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui.

25. Şi fiecare îşi aducea darul lui: obiecte de argint şi obiecte de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri, câte o cotă în fiecare an.

26. Solomón a adunat care şi călăreţi: avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi pe care i-a pus în cetăţile pentru care şi pe lângă rege, la Ierusalím.

27. Regele a făcut ca argintul să fie atât de mult în Ierusalím, ca pietrele, şi cedrii ca sicomorii care sunt în Şefeláh.

28. Caii pe care îi avea Solomón proveneau din Egipt şi din Qewé. Negustorii regelui îi cumpărau din Qewé pe un preţ:

29. un car se aducea din Egipt cu şase sute de [sícli] de argint, iar un cal cu o sută cincizeci. Tot aşa se aduceau prin ei cai pentru regii hetéi şi pentru regii din Arám.





“Subamos sem nos cansarmos, sob a celeste vista do Salvador. Distanciemo-nos das afeições terrenas. Despojemo-nos do homem velho e vistamo-nos do homem novo. Aspiremos à felicidade que nos está reservada.” São Padre Pio de Pietrelcina