Löydetty 5363 Tulokset: Cel
Căci dacă noi vom fi cuceriţi, va fi cucerită la fel toată Iudéea şi vor fi profanate cele sfinte ale noastre, iar [Dumnezeu] va cere cont prin sângele nostru pentru profanarea lor. (Cartea Iudítei 8, 21)
Moartea fraţilor noştri, cucerirea ţării şi devastarea moştenirii noastre le va întoarce asupra capului nostru în mijlocul popoarelor oriunde vom fi sclavi. Şi vom fi piatră de încercare şi de ruşine înaintea celor care ne vor fi cumpărat. (Cartea Iudítei 8, 22)
Acum, fraţilor, să le arătăm fraţilor noştri că viaţa lor depinde de noi şi că cele sfinte, templul şi altarul, se sprijină pe noi! (Cartea Iudítei 8, 24)
Iudíta a căzut cu faţa [la pământ], şi-a pus cenuşă pe cap şi şi-a înlăturat sacul pe care-l îmbrăcase. Chiar atunci se aducea la Ierusalím, în casa lui Dumnezeu, jertfa de tămâie a acelei seri. Şi Iudíta a strigat cu glas puternic către Domnul şi a zis: (Cartea Iudítei 9, 1)
tu, care le-ai dat pe femeile lor prăzii, pe fiicele lor, captivităţii şi toate hainele lor să fie împărţite de fiii iubiţi de tine, plini de zel faţă de tine, care au detestat crima sângelui lor şi care te-au invocat pe tine în ajutor, Dumnezeule, Dumnezeul meu, ascultă-mă pe mine, văduva! (Cartea Iudítei 9, 4)
Tu le-ai făcut pe cele dinaintea acelora şi pe acelea şi pe cele care urmează după ele, pe cele de acum şi pe cele care vor veni le-ai gândit şi s-au întâmplat cele pe care le-ai gândit. (Cartea Iudítei 9, 5)
S-au prezentat cele pe care le-ai plănuit şi au zis: «Iată, suntem de faţă!», căci toate căile tale sunt pregătite şi judecata ta, cu anticipaţie. (Cartea Iudítei 9, 6)
Domnul este numele tău! Loveşte forţa lor cu puterea ta şi doboară tăria lor în mânia ta! Căci au plănuit să profaneze cele sfinte ale tale, să întineze cortul unde locuieşte numele gloriei tale, să doboare cu fierul cornul altarului tău. (Cartea Iudítei 9, 8)
Căci forţa ta nu stă în mulţime, nici puterea ta în cei ce sunt puternici. Căci tu eşti Dumnezeul celor umili, eşti ajutorul celor mici, apărătorul celor slabi, ocrotitorul celor părăsiţi şi mântuitorul celor fără speranţă! (Cartea Iudítei 9, 11)
Pentru că le-a lipsit hrana şi li s-a împuţinat toată apa, ei au hotărât să pună mâna pe animalele lor şi au hotărât să se hrănească cu toate cele pe care Dumnezeu le-a poruncit prin legile lui să nu le mănânce. (Cartea Iudítei 11, 12)
Holoférn a zis către ea: „Bine a făcut Dumnezeu, care te-a trimis înaintea poporului pentru a da putere mâinilor noastre şi pierzare celor care îl dispreţuiesc pe stăpânul meu. (Cartea Iudítei 11, 22)
Iudíta a zis: „Nu voi mânca din ele, ca să nu devină pricină de poticnire, ci îmi vor ajunge cele pe care le-am adus cu mine!”. (Cartea Iudítei 12, 2)