Löydetty 2815 Tulokset: Căci
Căci există câte un om care se trudeşte cu înţelepciune, cu ştiinţă şi cu success şi om care nu se trudeşte, şi i se dă partea. Şi aceasta este deşertăciune şi rău mare. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 2, 21)
Căci ce are omul în toată truda lui şi în toată goana inimii lui cu care se trudeşte sub soare? (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 2, 22)
Căci toate zilele sale sunt osteneală şi inima lui nu se poate odihni din cauza indignării îndeletnicirii lui nici noaptea. Şi aceasta este deşertăciune. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 2, 23)
Căci cine mănâncă şi cine se bucură în afară de mine? (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 2, 25)
Căci omului care este bun în ochii lui, el îi dă înţelepciune, cunoaştere şi bucurie, iar celui care păcătuieşte îi dă ocupaţie ca să adune, să strângă şi să-i dea celui care este bun înaintea lui Dumnezeu. Şi aceasta este deşertăciune şi goană după vânt. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 2, 26)
Mi-am zis în inimă: „Dumnezeu îi va judeca pe cel drept şi pe cel vinovat, căci este un timp pentru ceea ce este plăcut şi pentru tot ceea ce este făcut acolo”. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 3, 17)
Soarta omului şi soarta animalului este aceeaşi soartă; cum moare unul, aşa moare şi celălat: este aceeaşi suflare pentru toţi şi omul nu are niciun avantaj faţă de animale, căci totul este deşertăciune. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 3, 19)
Am văzut că nu este nimic mai bun pentru om decât să se bucure de ceea ce face: aceasta este partea lui. Căci cine-l va duce să vadă ceea ce va fi după el? (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 3, 22)
Mai bine doi decât unul, căci au răsplată bună din truda lor. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 4, 9)
Căci de cad, unul îl ridică pe tovarăşul său. Dar vai de cel care este singur, care cade şi nu este un al doilea ca să-l ridice! (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 4, 10)
Căci din temniţă a ieşit ca să domnească, chiar dacă s-a născut necăjit în regatul lui. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 4, 14)
Fără sfârşit era poporul pentru toţi cei înaintea cărora era el. Dar cei care vin după nu se bucură de el. Căci chiar şi aceasta este deşertăciune şi goană după vânt. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 4, 16)
