Löydetty 13472 Tulokset: Îi
Căci, atâta timp cât Iúda va trăi, este imposibil ca situaţia ţării să fie paşnică”. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 10)
L-a chemat îndată pe Nicanór, care ajunsese comandantul [unităţii] de elefanţi, şi, numindu-l strateg al Iudeii, l-a trimis, (Cartea a doua a Macabéilor 14, 12)
[Iudeii] au auzit de înaintarea lui Nicanór şi de agresiunea neamurilor, şi-au presărat ţărână pe cap şi au început să se roage Celui care-şi statornicise pentru totdeauna poporul şi care-şi sprijinea în mod evident partea. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 15)
La comanda conducătorului lui, au pornit îndată de acolo şi s-au întâlnit cu [duşmanii] în satul Desáos. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 16)
Símon, fratele lui Iúda, începuse lupta cu Nicanór, dar, din cauza sosirii neaşteptate a adversarilor, a suferit o uşoară înfrângere. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 17)
Nicanór a rămas la Ierusalím, unde nu a făcut niciun rău. Dar a dat drumul mulţimii grupelor care se adunase la el. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 23)
L-a îndemnat să se căsătorească şi să aibă copii. Acesta s-a căsătorit, a fost liniştit şi s-a bucurat de viaţă. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 25)
Dar Alchimós, văzând bunăvoinţa dintre cei doi şi luând o copie a înţelegerii încheiate, s-a dus la Demétrios şi a spus că Nicanór are gânduri potrivnice faţă de treburile [statului], căci l-a numit pe Iúda succesor al său, el care uneltea împotriva regatului. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 26)
Regele, aprins de mânie şi înfuriat din cauza intrigilor provocate de ticălos, i-a scris lui Nicanór [spunând] că e supărat din cauza înţelegerii şi poruncindu-i să-l trimită repede pe Macabéu în lanţuri la Antiohía. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 27)
Aflând Nicanór acestea, s-a tulburat şi îi era greu să încalce înţelegerea, ţinând cont că [Iúda] nu greșise cu nimic. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 28)
Dar [Iúda] Macabéul a observat că Nicanór se poartă mai rece cu el şi că, atunci când se întâlneau, îi vorbeşte mai aspru. Gândindu-se că această răceală nu putea să aducă nimic bun, i-a adunat pe cei care erau de partea lui şi se ascundea de Nicanór. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 30)
Gândind că a fost înşelat de [Iúda, Nicanór] s-a dus la templul cel mare şi sfânt şi, când preoţii aduceau jertfele proprii, a poruncit să-i fie predat omul. (Cartea a doua a Macabéilor 14, 31)
