Löydetty 13472 Tulokset: Îi
Când poporul tău va ieşi la luptă împotriva duşmanilor săi pe drumul pe care îi vei trimite şi se vor ruga către tine îndreptaţi spre cetatea aceasta pe care ai ales-o şi spre casa pe care am construit-o pentru numele tău, (Cartea a doua a Cronicilor 6, 34)
dacă vor pune la inimă în ţara unde vor fi captivi, dacă se vor întoarce şi vor căuta bunăvoinţă la tine în ţara captivităţii, zicând: «Am păcătuit, am săvârşit nelegiuire: suntem vinovaţi!», (Cartea a doua a Cronicilor 6, 37)
dacă se vor întoarce la tine din toată inima lor şi din tot sufletul lor în ţara captivităţii unde i-au dus în captivitate, dacă se vor ruga îndreptaţi spre ţara lor pe care ai dat-o părinţilor lor, spre cetatea pe care ai ales-o, spre casa pe care am construit-o pentru numele tău, (Cartea a doua a Cronicilor 6, 38)
Acum, Dumnezeul meu, să fie ochii tăi deschişi şi urechile tale atente la rugăciunea din locul acesta! (Cartea a doua a Cronicilor 6, 40)
Doamne Dumnezeule, ridică-te spre locul tău de odihnă, tu şi arca puterii tale! Preoţii tăi, Doamne Dumnezeule, să se îmbrace cu mântuire şi sfinţii tăi să se bucure de bine! (Cartea a doua a Cronicilor 6, 41)
Preoţii nu puteau să intre în templul Domnului, căci gloria Domnului umplea templul Domnului. (Cartea a doua a Cronicilor 7, 2)
Toţi fiii lui Israél au văzut că focul cobora şi că gloria lui Dumnezeu era peste templu; şi-au plecat faţa la pământ, pe paviment, s-au închinat şi l-au lăudat pe Domnul, zicând: „Căci [Domnul] este bun, căci veşnică este îndurarea lui!”. (Cartea a doua a Cronicilor 7, 3)
Regele Solomón a adus jertfe douăzeci şi două de mii de boi, o sută douăzeci şi două de mii de oi. Regele şi tot poporul au dedicat templul lui Dumnezeu. (Cartea a doua a Cronicilor 7, 5)
Preoţii stăteau la slujirea lor; levíţii erau cu instrumentele cântării Domnului pe care le-a făcut regele Davíd ca să-l laude pe Domnul – căci în veac este îndurarea lui! Când Davíd îl lăuda cu mâinile sale, preoţii cu trâmbiţele erau în faţa lor, iar tot Israélul stătea în picioare. (Cartea a doua a Cronicilor 7, 6)
Solomón a consacrat mijlocul curţii, care este înaintea casei Domnului, şi acolo a adus arderile de tot şi grăsimile jertfelor de împăcare; căci altarul de bronz pe care îl făcuse Solomón nu era suficient pentru arderile de tot, pentru ofrande şi pentru grăsimi. (Cartea a doua a Cronicilor 7, 7)
În ziua a douăzeci şi treia a lunii a şaptea, [Solomón] a trimis poporul la corturile lor. Erau bucuroşi şi cu inima veselă pentru binele pe care Domnul l-a făcut lui Davíd, lui Solomón şi lui Israél, poporul său. (Cartea a doua a Cronicilor 7, 10)
dacă se va umili poporul meu peste care este invocat numele meu şi se va ruga, va căuta faţa mea şi se va întoarce de la căile lui rele, îl voi asculta din ceruri, îi voi ierta păcatul şi îi voi vindeca ţara. (Cartea a doua a Cronicilor 7, 14)
