Löydetty 13472 Tulokset: Îi
levíţii cântăreţi, toţi – Asáf, Hemán, Iedutún, fiii şi fraţii lor – îmbrăcaţi în mătase, stăteau în partea de est a altarului cu cimbale, alăute şi harpe, iar o sută douăzeci de preoţi sunau din trâmbiţe. (Cartea a doua a Cronicilor 5, 12)
Când cei care sunau din trâmbiţe şi cântăreţii au devenit un singur glas, lăudându-l şi mulţumindu-i lui Dumnezeu. Și-au înălţat sunetul trâmbiţelor, al cimbalelor şi al tuturor instrumentelor muzicale şi l-au lăudat pe Dumnezeu – căci este bun şi veşnică este îndurarea lui –, atunci un nor a umplut templul Domnului. (Cartea a doua a Cronicilor 5, 13)
Preoţii nu au putut să mai stea şi să slujească din cauza norului; căci gloria Domnului a umplut templul lui Dumnezeu. (Cartea a doua a Cronicilor 5, 14)
Am aşezat în ea arca în care este alianţa Domnului pe care a încheiat-o cu fiii lui Israél”. (Cartea a doua a Cronicilor 6, 11)
[Solomón] a stat înaintea altarului Domnului, în faţa întregii adunări a lui Israél şi şi-a întins mâinile. (Cartea a doua a Cronicilor 6, 12)
Solomón a făcut un postament de bronz şi l-a pus în mijlocul curţii: era lung de cinci cóţi, lat de cinci cóţi şi înalt de trei cóţi. Şi-a plecat genunchii în faţa întregii adunări a lui Israél şi şi-a întins mâinile spre cer (Cartea a doua a Cronicilor 6, 13)
şi a zis: „Doamne Dumnezeul lui Israél, nu este Dumnezeu ca tine nici în ceruri, nici pe pământ: tu ţii alianţa şi îndurarea faţă de slujitorii tăi care umblă înaintea ta din toată inima lor! (Cartea a doua a Cronicilor 6, 14)
Acum, Doamne Dumnezeul lui Israél, [împlineşte] faţă de slujitorul tău Davíd, tatăl meu, ceea ce ai spus: «Nu va lipsi din faţa mea om care să stea pe tronul lui Israél. Numai să ţină fiii tăi căile [mele], umblând înaintea mea aşa cum ai umbat tu». (Cartea a doua a Cronicilor 6, 16)
Căci într-adevăr locuieşte Dumnezeu cu oamenii pe pământ? Iată, cerurile şi cerurile cerurilor nu pot să te cuprindă! Cu atât mai puţin această casă pe care am construit-o. (Cartea a doua a Cronicilor 6, 18)
Să fie ochii tăi deschişi spre casa aceasta zi şi noapte, spre locul despre care ai zis că îţi vei pune numele acolo, ca să asculţi rugăciunea pe care ţi-o va adresa slujitorul tău în locul acesta! (Cartea a doua a Cronicilor 6, 20)
Când va fi foamete în ţară, când vor fi ciumă, tăciune, mană, lăcuste, omizi, când îi vor asedia duşmanii în ţara porţilor lor, orice plagă, orice boală, (Cartea a doua a Cronicilor 6, 28)
ascultă-l din ceruri, din sălaşul locuinţei tale, şi iartă-l; dă fiecăruia după toate căile lui, tu care cunoşti inima lui – pentru că tu, numai tu cunoşti inima tuturor fiilor oamenilor – (Cartea a doua a Cronicilor 6, 30)
