1. Al lui Davíd. Binecuvântat să fie Domnul, stânca mea! El îmi învaţă mâinile pentru luptă şi degetele, pentru bătălie.

2. El este aliatul meu fidel şi tăria mea, turnul meu [de apărare] şi eliberatorul meu. El este scutul meu, în care mi-am găsit refugiu, el îmi dă în stăpânire poporul.

3. Doamne, ce este omul, că te îngrijeşti de el, sau fiul omului, că te gândeşti la el?

4. Omul este ca o suflare, zilele lui sunt ca umbra care trece.

5. Doamne, apleacă cerurile tale şi coboară, atinge-te de munţi şi vor fumega!

6. Sloboade fulgerele tale şi împrăştie-i; trimite săgeţile tale şi pune-i pe fugă!

7. Întinde mâinile tale din înălţimi şi eliberează-mă, salvează-mă de apele cele mari, din mâna fiilor celor străini!

8. Căci gurile lor spun deşertăciunea şi, [ridicând] mâna dreaptă, jură fals.

9. Dumnezeule, îţi voi cânta un cântec nou, pe harpa cu zece coarde voi cânta psalmi pentru tine,

10. pentru tine, care dai mântuire regilor, care îl eliberezi pe Davíd, slujitorul tău, de sabia celui rău.

11. Eliberează-mă şi mântuieşte-mă din mâna fiilor celor străini! Căci gurile lor spun minciună şi, [ridicând mâna] dreaptă, jură fals.

12. Fiii noştri să fie ca vlăstarele ce cresc în tinereţea lor; fiicele noastre, precum coloanele din unghiuri, sculptate, pentru templu.

13. Hambarele să ne fie pline, încărcate cu tot felul de provizii; turmele noastre să se înmulţească cu miile în curţile noastre;

14. boii noştri să fie viguroşi. Să nu fie ieşire, nici spărtură şi nici ţipăt în pieţele noastre!

15. Fericit este poporul care are toate acestea, fericit este poporul al cărui Dumnezeu este Domnul!





“Todas as graças que pedimos no nome de Jesus são concedidas pelo Pai eterno.” São Padre Pio de Pietrelcina