1. Acum, ascultă, Iacób, slujitor al meu, Israél, pe care l-am ales!

2. Aşa vorbeşte Domnul, care te-a făcut, te-a plăsmuit din sânul [mamei] şi care te ajută: „Nu te teme, slujitorul meu, Iacób, Ieşurún, cel pe care l-am ales!

3. Voi revărsa apă peste cel însetat şi torente [de ape] peste locul uscat; voi revărsa Duhul meu asupra seminţiei tale şi binecuvântarea mea, peste ceea ce iese din tine.

4. Vor răsări prin iarbă ca sălciile pe malurile apei.

5. Unul va spune: «Sunt al Domnului» şi altul va fi numit cu numele lui Iacób. Unul va scrie pe mâna lui: «Al Domnului», şi altul se va chema cu numele lui Israél”.

6. Aşa vorbeşte Domnul, regele lui Israél şi răscumpărătorul lui, Domnul Sabaót: „Eu sunt cel dintâi şi eu sunt cel din urmă şi în afară de mine nu este Dumnezeu.

7. Cine este ca mine? Să spună, să facă cunoscut şi să-mi explice, de când am format poporul din vechime! Cele viitoare şi cele care vor veni să le facă cunoscute!

8. Nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi! Nu te-am făcut eu să auzi de demult şi nu ţi-am făcut cunoscut? Voi sunteţi martorii mei. Oare este vreun Dumnezeu în afară de mine sau vreo stâncă pe care eu să nu o ştiu?”.

9. Cei care modelează idoli, toţi sunt nimic şi [lucrurile] plăcute lor nu folosesc [la nimic]; ele sunt martorii lor: nu văd, nu cunosc, aşa încât vor fi făcuţi de ruşine.

10. Cine modelează un dumnezeu sau toarnă un idol fără să aibă un folos?

11. Iată, toţi tovarăşii lui vor fi făcuţi de ruşine, iar meşteşugarii nu sunt decât oameni. Să se adune toţi şi să stea în picioare! Se vor îngrozi şi vor fi făcuţi de ruşine împreună.

12. Fierarul modelează o seceră şi o lucrează cu cărbuni aprinşi şi cu ciocanele; o lucrează cu braţul lui şi cu forţa sa. Îi este foame şi nu mai are putere, nu bea apă şi oboseşte.

13. Lemnarul întinde o sfoară, face semn cu cărbunele, îl face cu dălţile şi îl trasează cu compasul, îl face după chipul unui bărbat, după frumuseţea unui om, ca să-l aşeze în casă.

14. Taie pentru el cedrii, ia un chiparos sau un stejar pe care îl face să crească pentru el între copacii pădurii, plantează un frasin; ploaia îl face să crească.

15. [Lemnele] vor folosi omului ca să le ardă, ia din ele şi se încălzeşte; le aprinde şi coace pâine; face un dumnezeu şi i se prosternă, îl face chip cioplit şi i se închina.

16. Jumătate o arde în foc, iar pe cealaltă jumătate [pune] carne pentru mâncare, frige friptura şi se satură. Se încălzeşte şi spune: „Aha, m-am încălzit şi am văzut lumina!”.

17. Din ceea ce rămâne, face un dumnezeu, un idol, i se închină, se prosternă înaintea lui şi se roagă, zicând: „Mântuieşte-mă, căci tu eşti dumnezeul meu!”.

18. Dar ei nu ştiu şi nu pricep, pentru că el le-a acoperit ochii ca să nu vadă şi inimile ca să nu înţeleagă.

19. Nimeni nu se întoarce în inima lui ca să înţeleagă şi să priceapă, spunând: „Jumătate din [lemn] am ars-o în foc, am copt pâine pe cărbunii săi, am fript carne şi am mâncat, iar din ce a rămas am făcut un lucru abominábil ca să mă închin înaintea unui ciot de lemn”.

20. El se hrăneşte cu cenuşă şi inima lui este aplecată spre amăgire; nu-şi salvează sufletul şi nu spune: „Oare nu am în mâna dreaptă o minciună?”.

21. Aminteşte-ţi de acestea, Iacób, şi tu, Israél, pentru că eşti slujitorul meu. Eu te-am plăsmuit, tu eşti slujitorul meu, Israél, nu mă uita!

22. Am îndepărtat ca negura greşelile tale şi ca pe un nor, păcatele tale. Întoarce-te la mine, pentru că eu te-am răscumpărat!

23. Strigaţi, cerurilor, pentru că Domnul a înfăptuit! Chiuiţi, adâncimi ale pământului! Izbucniţi, munţilor! Strigaţi de bucurie, pădure şi toţi copacii din ea! Căci Domnul l-a răscumpărat pe Iacób şi şi-a arătat măreţia în Israél.

24. Aşa vorbeşte Domnul, răscumpărătorul tău, cel care te-a plăsmuit din sânul [mamei]: eu sunt Domnul, care am făcut toate, care singur am desfăşurat cerurile, care am întins pământul. Cine era cu mine?

25. Eu zădărnicesc semnele ghicitorilor, îi fac nebuni pe necromanţi; îi întorc pe cei înţelepţi şi cunoaşterea lor o fac nebunie.

26. Eu întăresc cuvântul slujitorului meu şi planul mesagerilor mei îl duc la îndeplinire; eu spun Ierusalímului: „Vei fi locuit” şi cetăţilor lui Iúda: „Veţi fi reconstruite”; voi ridica dărâmăturile lor.

27. Eu spun adâncului: „Usucă-te” şi eu voi seca râurile tale.

28. Eu zic despre Círus: „El este păstorul meu” şi îmi va împlini orice dorinţă. Eu spun Ierusalímului: „Vei fi reconstruită” şi templului: „Ţi se va pune temelie”.





“A cada vitória sobre o pecado corresponde um grau de glória eterna”. São Padre Pio de Pietrelcina