Found 792 Results for: Noua Pământ
Acum, trimite oameni în care te încrezi ca să meargă şi să vadă toată distrugerea pe care ne-au făcut-o nouă şi ţării regelui şi pedepseşte-i pe ei şi pe toţi cei care îi ajută!”. (Cartea întâi a Macabéilor 7, 7)
„Să le fie bine románilor şi neamului iudeilor pe mare şi pe pământ uscat, iar sabia şi duşmanii să se îndepărteze de ei! (Cartea întâi a Macabéilor 8, 23)
Toate sărbătorile, [zilele] de sâmbătă şi de lună nouă, zilele rânduite, trei zile înainte de sărbătoare şi trei zile după sărbătoare să fie toate zile de scutire de dări pentru toţi iudeii care sunt în tot regatul meu! (Cartea întâi a Macabéilor 10, 34)
A încercuit cetatea, iar corăbiile de pe mare s-au adunat şi au asediat cetatea de pe pământ şi de pe mare şi nu permiteau nimănui să iasă sau să intre. (Cartea întâi a Macabéilor 15, 14)
Símon a răspuns şi i-a zis: „Noi nu am luat pământ străin şi nu am pus stăpânire pe [proprietăţile] străinilor, ci pe moştenirea părinţilor noştri pe care au stăpânit-o pentru un timp, în mod nedrept, duşmanii noştri. (Cartea întâi a Macabéilor 15, 33)
În timpul domniei lui Demétrios, în anul o sută şaizeci şi nouă, noi, iudeii, v-am scris: «În strâmtorarea şi în tulburarea care au venit peste noi în anii aceştia de când Iáson şi cei care erau cu el s-au îndepărtat de ţara sfântă şi de domnie, (Cartea a doua a Macabéilor 1, 7)
Ţi-era milă [când vedeai] cum cade la pământ mulţimea învălmăşită şi chinul marelui preot în aşteptare. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 21)
[Heliodór], căzând dintr-o dată la pământ, a fost cuprins de un întuneric mare. L-au luat şi l-au dus pe o targă. (Cartea a doua a Macabéilor 3, 27)
El, care alungase pe atâţia din ţară, a pierit pe pământ străin după ce a ajuns la lacedemonieni, unde spera să găsească protecţie datorită înrudirii [iudeilor cu ei]. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 9)
Nefiind mulţumit de acestea, a îndrăznit să intre în locul cel mai sfânt de pe întregul pământ, avându-l drept călăuză pe Meneláu, cel care a fost trădător al legilor şi al patriei. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 15)
După ce Antióh a luat o mie opt sute de talánţi din templu, a plecat în grabă la Antiohía, crezând în trufia şi în semeţia inimii că poate să meargă ca pe mare pe pământ şi să meargă [în picioare] pe mare. (Cartea a doua a Macabéilor 5, 21)
S-a aplecat asupra lui şi, bătându-şi joc de crudul tiran, i-a vorbit astfel în limba părintească: „Fiule, ai milă de mine, care te-am purtat în sân timp de nouă luni, te-am alăptat timp de trei ani, te-am îngrijit, te-am adus la această vârstă şi te-am îngrijit. (Cartea a doua a Macabéilor 7, 27)