1. Iúda a auzit de renumele románilor, că sunt foarte puternici şi binevoitori faţă de cei care li se alătură, că stabilesc prietenie cu cei care vin la ei şi că sunt foarte puternici.

2. I s-a povestit despre războaiele lor şi despre faptele de vitejie pe care le-au făcut în Galáţia, că i-au luat în stăpânire şi i-au supus la tribut;

3. despre câte au făcut în ţinuturile Spaniei, unde au luat în stăpânire minele de argint şi de aur care erau acolo.

4. Au luat în stăpânire locul în întregime prin priceperea şi fermitatea lor, chiar dacă locul era la foarte mare distanţă de ei. [Tot aşa] le-au făcut şi regilor care veneau împotriva lor de la marginile pământului până când i-au înfrânt şi au făcut un mare măcel. Iar ceilalţi le-au plătit tribut în fiecare an.

5. [I-a învins] pe Fílip şi pe Perséu, regele celor din Chitím, şi pe cei care s-au revoltat împotriva lor i-au înfrânt în război şi i-au luat în stăpânire.

6. Şi Antióh, regele cel mare al Asiei, care a mers împotriva lor la război cu o sută douăzeci de elefanţi, cu cai, care şi cu o armată foarte numeroasă, a fost înfrânt de către ei.

7. Pe el l-au luat de viu şi au stabilit ca el şi cei care vor domni după el să le dea un tribut mare şi să le dea ostatici şi teritorii.

8. Teritoriul Índiei, Médiei şi Lídiei, dintre cele mai frumoase ţinuturi ale lor, le-au luat şi i le-au dat regelui Euménes.

9. Cei din Eláda au plănuit să vină şi să-i nimicească.

10. Dar lucrul le-a fost făcut cunoscut şi au trimis împotriva lor un singur conducător. Au luptat împotriva lor şi au căzut dintrei ei mulţi răniţi. Au fost luaţi în captivitate femeile şi copiii lor. Pe ei i-au jefuit şi au pus stăpânire pe pământul lor. Le-au distrus fortăreţele şi i-au făcut sclavi până în ziua aceasta.

11. Celelalte regate şi insule care s-au ridicat împotriva lor, le-au distrus şi le-au supus. Însă cu cei care le sunt prieteni şi se încred în ei, au păstrat prietenie.

12. Au supus regi de aproape şi de departe şi câţi auzeau de numele lor se temeau de ei.

13. Pe cei pe care voiau să îi ajute să domnească, domneau; iar pe cei care voiau, ei îi îndepărtau. Şi s-au ridicat foarte mult.

14. În toate acestea, nimeni nu şi-a pus coroană, nimeni nu s-a încins cu purpură ca să se mândrească cu ea.

15. Şi-au făcut un senat – trei sute douăzeci de senatori – ca să se sfătuiască în fiecare zi în toate cele referitoare la mulţime şi la bunul lor mers.

16. Ei încredinţează unui singur om să fie conducătorul lor în fiecare an şi să stăpânească peste toată ţara lor. Toţi ascultau de unul singur şi nu era invidie şi gelozie între ei.

17. Iúda i-a ales pe Eupolémos, fiul lui Ioan, al lui Ácos, şi pe Iáson, fiul lui Eleazár, şi i-a trimis la Róma să stabilească prietenie şi alianţă

18. ca să înlăture jugul de la ei, deoarece vedea că domnia grecilor îl ducea pe Israél la sclavie.

19. Ei au mers la Róma, iar călătoria a fost foarte lungă. Au intrat în senat, au luat cuvântul şi au zis:

20. „Iúda Macabéul, fraţii lui şi toată mulţimea iudeilor ne-au trimis la voi ca să stabilim cu voi alianţă şi pace şi să fim înscrişi între aliaţii şi prietenii voştri”.

21. Şi cuvântul a fost plăcut înaintea lor.

22. Aceasta este copia scrisorii pe care au gravat-o pe table de bronz şi le-au trimis la Ierusalím ca să fie acolo la ei amintire de pace şi alianţă:

23. „Să le fie bine románilor şi neamului iudeilor pe mare şi pe pământ uscat, iar sabia şi duşmanii să se îndepărteze de ei!

24. Dacă va izbucni un război împotriva Rómei, mai întâi, sau împotriva oricăruia dintre aliaţii lor în toată stăpânirea lor,

25. neamul iudeilor se va alia lor cu inimă deplină, aşa cum le-o va cere momentul.

26. Duşmanilor să nu le dea şi să nu-i ajute cu grâu, arme, argint şi nave, după cum va fi hotărât Róma, şi să-şi ţină obligaţiile fără să primească nimic în schimb!

27. Tot la fel, dacă va izbucni un război mai întâi împotriva neamului iudeilor, románii se vor alia din suflet, după cum le-o va cere momentul.

28. Duşmanilor nu li se va da grâu, arme, argint şi nave, după cum va fi hotărât Róma, şi ei vor ţine obligaţiile acestea fără înşelăciune.

29. Prin aceste cuvinte románii au stabilit [pactul] cu poporul iudeilor.

30. Dacă după aceste cuvinte unii sau alţii vor voi să adauge sau să scoată, vor face după alegerea lor şi orice vor adăuga sau vor scoate să fie obligatoriu!”.

31. Cât despre relele pe care regele Demétrios le-a săvârşit faţă de ei, noi i-am scris, zicând: „De ce ai îngreunat jugul tău asupra prietenilor şi aliaţilor noştri iudei?

32. Dacă se vor mai plânge împotriva ta, le vom face noi dreptate şi vom lupta cu tine pe mare şi pe uscat”.





“O Santo Sacrifício da Missa é o sufrágio mais eficaz, que ultrapassa todas as orações, as boas obras e as penitências. Infalivelmente produz seu efeito para vantagem das almas por sua virtude própria e imediata.” São Padre Pio de Pietrelcina