Found 1455 Results for: Dragoste Față De Ceilalți
Ióab a mers la rege şi i-a povestit. [Davíd] l-a chemat pe Absalóm. El a venit, s-a prosternat cu faţa la pământ înaintea lui, iar regele l-a îmbrăţişat pe Absalóm. (Cartea a doua a lui Samuél 14, 33)
Davíd le-a zis tuturor slujitorilor lui care erau cu el la Ierusalím: „Ridicaţi-vă să fugim, căci nu vom scăpa din faţa lui Absalóm! Grăbiţi-vă să mergem, ca să nu se grăbească el să ne ajungă şi să aducă răul peste noi şi să lovească cetatea prin ascuţişul sabiei!”. (Cartea a doua a lui Samuél 15, 14)
Toţi slujitorii lui mergeau lângă el: toţi chereteii şi toţi peleteii, toţi cei din Gat, şase sute de oameni care au venit cu el din Gat, mergeau în faţa regelui. (Cartea a doua a lui Samuél 15, 18)
Absalóm i-a zis lui Huşái: „Aceasta este dragostea ta faţă de prietenul tău? Pentru ce nu te-ai dus cu prietenul tău?”. (Cartea a doua a lui Samuél 16, 17)
Absalóm a ajuns pe neaşteptate în faţa slujitorilor lui Davíd. Era călare pe un catâr. Catârul a ajuns sub ramurile unui stejar mare. [Părul] capului lui s-a agăţat de stejar şi el a rămas între cer şi pământ. Iar catârul care era sub el a trecut [mai departe]. (Cartea a doua a lui Samuél 18, 9)
Ióab a zis: „Nu voi mai pierde timp în faţa ta”. A luat trei săgeţi în mână şi le-a înfipt în inima lui Absalóm, încă viu în mijlocul stejarului. (Cartea a doua a lui Samuél 18, 14)
Ahimáaţ a strigat şi i-a zis regelui: „Sănătate!”. S-a închinat [înaintea] regelui cu faţa până la pământ şi a zis: „Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău, care i-a oprit pe cei care şi-au ridicat mâinile împotriva stăpânului nostru, regele!”. (Cartea a doua a lui Samuél 18, 28)
Regele şi-a acoperit faţa şi striga cu glas puternic: „Fiul meu Absalóm! Absalóm, fiul meu, fiul meu!”. (Cartea a doua a lui Samuél 19, 5)
A fost o foamete în zilele lui Davíd timp de trei ani, an după an. Davíd a căutat faţa Domnului, iar Domnul i-a zis: „Este pentru Saul şi pentru casa lui sângeroasă: pentru că i-a ucis pe cei din Gabaón”. (Cartea a doua a lui Samuél 21, 1)
Au îngropat oasele lui Saul şi ale lui Ionatán, fiul său, în ţinutul lui Beniamín, la Ţéla, în mormântul lui Chiş, tatăl lui [Saul]. Au făcut tot ceea ce poruncise regele. După aceea, Dumnezeu a fost binevoitor faţă de ţară. (Cartea a doua a lui Samuél 21, 14)
În faţa strălucirii chipului său s-au aprins cărbuni de foc. (Cartea a doua a lui Samuél 22, 13)
El dă mari izbânzi regelui său, îşi arată bunăvoinţa faţă de unsul său, faţă de Davíd şi urmaşii lui pe veci!”. (Cartea a doua a lui Samuél 22, 51)
