Found 5363 Results for: Cel
Dulce este somnul celui care munceşte, fie că mânâncă puţin, fie mult. Dar săturarea celui bogat nu-l lasă să se odihnească în somnul lui. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 5, 11)
Chiar dacă ar avea de două ori câte o mie de ani şi nu ar vedea binele, oare nu merge în acelaşi loc cu toţi? (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 6, 6)
Ce avantaj are înţeleptul faţă de nesimţit? Şi ce-i [foloseşte] celui umil să ştie că merge înaintea celor vii? (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 6, 8)
Ceea ce este deja i s-a pus numele şi este cunoscut ceea ce este omul: el nu poate să se judece cu cel care este mai puternic decât el. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 6, 10)
Mai bun este numele decât untdelemnul cel bun şi ziua morţii, decât ziua naşterii. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 7, 1)
Mai bine să mergi la o casă de jale decât să mergi la o casă de ospeţe, căci ea este sfârşitul fiecărui om şi cel viu pune la inimă. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 7, 2)
Inima celor înţelepţi este în casa de jale, dar inima celor nesimţiţi este în casa de veselie. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 7, 4)
Mai bine să asculţi reproşul înţeleptului decât ca omul să asculte cântecul celor nesimţiţi. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 7, 5)
Căci ca trosnetul spinilor sub oală, aşa este râsul celor nesimţiţi: şi aceasta este deşertăciune. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 7, 6)
Cel care oprimă poate să-l prostească pe cel înţelept şi darul poate să facă să piară inima. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 7, 7)
Mai bine sfârşitul lucrului decât începutul său, mai bine cel larg la inimă decât cel semeţ la suflet. (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 7, 8)
Nu te pripi să te indignezi în duhul tău, căci indignarea se odihneşte în pieptul celor nesimţiţi! (Cartea lui Qohelét (=Ecleziastul) 7, 9)