1. Într-adevăr, acest Melchísedec, regele Salémului, preot al Dumnezeului Preaînalt, a ieşit în întâmpinarea lui Abrahám când acesta se întorcea de la înfrângerea regilor şi l-a binecuvântat.

2. Acestuia, Abrahám i-a dat a zecea parte din toate. Numele lui, tradus, înseamnă mai întâi rege al dreptăţii, apoi şi rege al Salémului, care înseamnă rege al păcii.

3. Fără tată, fără mamă, fără genealogie, neavând nici început al zilelor, nici sfârşit al vieţii, fiind asemănat cu Fiul lui Dumnezeu, el rămâne preot pentru totdeauna.

4. Observaţi deci cât de mare este acela căruia patriarhul Abrahám i-a dat a zecea parte din pradă!

5. Şi în timp ce aceia dintre fiii lui Lévi care au primit preoţia au poruncă după Lege să ia zeciuiala de la popor, adică de la fraţii lor, cu toate că şi aceştia se trag din Abrahám,

6. acesta, care [nu se trage] din ei prin genealogie, l-a supus la zeciuială pe Abrahám şi l-a binecuvântat pe cel care avea promisiunile.

7. Fără nicio îndoială, cel mai mic este binecuvântat de cel mai mare.

8. Şi în timp ce aici primesc zeciuială oameni muritori, acolo este unul despre care se dă mărturie că trăieşte.

9. Şi ca să spunem aşa, prin Abrahám, chiar şi Lévi, care primeşte zeciuială, este supus la zeciuială,

10. căci era încă în trupul tatălui când Melchísedec i-a ieşit în întâmpinare.

11. Aşadar, dacă desăvârşirea ar fi fost obţinută prin preoţia levitică – fiindcă poporul sub aceasta a primit Legea – ce nevoie ar fi fost să se fi ridicat un alt preot după rânduiala lui Melchísedec, fără să se fi numit după rânduiala lui Áaron?

12. Căci, odată schimbată preoţia, în mod necesar are loc şi schimbarea Legii,

13. pentru că acela despre care se spun acestea face parte dintr-un alt trib din care nimeni nu s-a apropiat de altar.

14. De fapt, este evident că Domnul nostru se trage din Iúda, trib în privinţa căruia Moise n-a spus nimic despre preoţi.

15. Acest lucru este şi mai evident dacă, după rânduiala lui Melchísedec, se ridică un alt preot,

16. care a devenit astfel nu după prescrierea unei legi trupeşti, ci după puterea unei vieţi nepieritoare.

17. Căci este dată mărturie despre el: „Tu eşti preot în veci, după rânduiala lui Melchísedec”.

18. Astfel, abrogarea poruncii precedente are loc din cauza slăbiciunii şi a imperfecţiunii ei.

19. Pentru că Legea nu a desăvârşit nimic, dar este o introducere la o speranţă mai mare prin care ne apropiem de Dumnezeu.

20. Cu atât mai mult cu cât aceasta nu s-a făcut fără jurământ; pentru că ei au devenit preoţi fără jurământ,

21. pe când el, cu jurământul aceluia care spune despre el: „Domnul s-a jurat şi nu-i va părea rău: Tu eşti preot în veci”.

22. Pentru aceasta, Isus a devenit garantul unei alianţe mai bune.

23. Erau mai mulţi cei care deveneau preoţi, pentru că moartea îi împiedica să dureze,

24. dar el, pentru că rămâne în veci, are o preoţie netrecătoare.

25. De aceea el poate să mântuiască definitiv pe cei care se apropie prin el de Dumnezeu, căci este totdeauna viu pentru a interveni în favoarea lor.

26. Într-adevăr, de un astfel de mare preot avem nevoie: sfânt, nevinovat, fără pată, separat de păcătoşi, mai presus de ceruri;

27. el nu are nevoie, ca marii preoţi, să aducă jertfă în fiecare zi, mai întâi pentru păcatele proprii şi apoi pentru cele ale poporului: aceasta a făcut-o o dată pentru totdeauna, oferindu-se pe sine însuşi.

28. De fapt, Legea stabileşte ca mari preoţi oameni care au slăbiciuni, dar cuvântul jurământului, [venit] în urma Legii, [îl constituie] pe Fiul care este desăvârşit pentru totdeauna.





“O Senhor sempre orienta e chama; mas não se quer segui-lo e responder-lhe, pois só se vê os próprios interesses. Às vezes, pelo fato de se ouvir sempre a Sua voz, ninguém mais se apercebe dela; mas o Senhor ilumina e chama. São os homens que se colocam na posição de não conseguir mais escutar.” São Padre Pio de Pietrelcina