Cartea Proverbelor, 9
2. Şi-a înjunghiat animalele, şi-a amestecat vinul şi şi-a pregătit masa.
2. Şi-a înjunghiat animalele, şi-a amestecat vinul şi şi-a pregătit masa.
Proverbe 9 prezintă înțelepciunea personificată ca o femeie care invită simplul să mănânce din sărbătoarea ei și să devină înțelept. Capitolul contrastează înțelepciunea cu nebunia, subliniind importanța urmăririi căii înțelepciunii pentru a obține o viață deplină și satisfăcătoare.
Iacov 1:5: „Și dacă vreunul dintre voi lipsește înțelepciune, cereți -l lui Dumnezeu, care dă totul liberal și nu -l aruncă în față; și îi va fi dat”. Acest verset evidențiază importanța căutării înțelepciunii lui Dumnezeu în toate situațiile și recunoașterea faptului că El este sursa înțelepciunii adevărate.
Proverbe 3:13-14: „Fericită este omul care găsește înțelepciune și omul care dobândește cunoștințe; căci mărfurile sale este mai bun decât mărfurile de argint, iar profitul său mai mare decât aurul subțire”. Acest verset evidențiază importanța înțelepciunii ca un mult mai valoros decât banii și aurul.
Coloseni 2:2-3: „Că inimile lor pot fi mângâiate și să fie unite în dragoste și îmbogățite din plinătatea inteligenței, la cunoașterea misterului lui Dumnezeu și a Tatălui și a lui Hristos, în care toate comorile din Înțelepciunea este ascunsă. Și știință. " Acest verset evidențiază importanța cunoașterii înțelepciunii lui Dumnezeu în Hristos ca mijloc de realizare a unei înțelegeri depline a adevărului.
Proverbe 10:14: „Înțelepții au intrat în cunoștințe, dar gura prostului este o distrugere iminentă”. Acest verset evidențiază importanța evaluării și a păstrării înțelepciunii, spre deosebire de nebunia care duce la distrugere.
Proverbe 16:16: „Cu cât este mai bine să dobândești înțelepciune decât aur! Și cu atât mai excelent, dobândește prudență decât argintul!” Acest verset subliniază din nou importanța căutării înțelepciunii și prudenței ca comori mai valoroase decât banii și bunurile materiale.
“Queira o dulcíssimo Jesus conservar-nos na Sua graça e dar-nos a felicidade de sermos admitidos, quando Ele quiser, no eterno convívio…” São Padre Pio de Pietrelcina
