Gefunden 74 Ergebnisse für: voinţa
Le-a dat voinţă, limbă şi ochi, urechi şi inimă pentru a cugeta. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 17, 6)
El guvernează lumea cu palma mâinii sale şi toate ascultă de voinţa lui. Pentru că el este regele tuturor prin puterea sa, care desparte între ele cele sfinte de cele profane. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 18, 3)
Nu este înţelepciune cunoaşterea răului şi voinţa păcătoşilor nu este inteligenţă. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 19, 22)
O îmbinare de lemne legate într-o casă, la un cutremur, nu se desface, tot aşa inima întărită de o voinţă gândită nu se descurajează în timpul [de încercare]. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 22, 16)
Omul păcătos respinge dojana şi găseşte scuze conform cu voinţa lui. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 32, 17)
Omul cu voinţă nu trece cu vederea gândirea, dar străinul şi cel arogant nu se apleacă de teamă. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 32, 18)
La arătarea lui se vor cutremura munţii şi prin voinţa lui va sufla vântul de la miazăzi. (Cartea lui Ben Siráh (=Ecleziasticul) 43, 16)
(Lc 13,26-27) Nu oricine îmi zice «Doamne! Doamne!» va intra în împărăţia cerurilor, ci acela care împlineşte voinţa Tatălui meu, care este în ceruri. (Evanghelia după sf. Matei 7, 21)
Căci oricine face voinţa Tatălui meu din ceruri, acela îmi este şi frate şi soră şi mamă”. (Evanghelia după sf. Matei 12, 50)
Aceasta este voinţa Tatălui vostru care este în ceruri: să nu se piardă niciunul dintre aceştia mici. (Evanghelia după sf. Matei 18, 14)
Care dintre aceştia doi a făcut voinţa tatălui?”. I-au spus: „Primul”. Isus le-a zis: „Adevăr vă spun că vameşii şi desfrânatele merg înaintea voastră în împărăţia lui Dumnezeu. (Evanghelia după sf. Matei 21, 31)
Iarăşi, pentru a doua oară, a plecat şi s-a rugat, spunând: „Tată! Dacă nu este posibil ca să treacă acest [potir] fără ca să-l beau, să se facă voinţa ta!”. (Evanghelia după sf. Matei 26, 42)
