Gefunden 5396 Ergebnisse für: Totul Este Vanitate
Ochii voștri să nu fie [cuprinși] de milă pentru lucrurile voastre, căci tot ce este mai bun în toată ţara Egiptului va fi al vostru»”. (Cartea Genezei 45, 20)
I-au făcut cunoscut, zicând: „Iosíf este încă în viaţă şi domneşte peste toată ţara Egiptului”. Dar inima lui Iacób nu a tresărit, pentru că nu-i credea. (Cartea Genezei 45, 26)
Israél a zis: „Îmi este de-ajuns că fiul meu Iosíf este încă în viaţă. Mă duc să-l văd înainte de a muri”. (Cartea Genezei 45, 28)
voi să răspundeţi: «Servitorii tăi au crescut vite din tinereţea noastră până acum, atât noi, cât şi părinţii noştri». În felul acesta veţi locui în ţinutul Goşén”. De altfel, orice păstor de la turmă este un lucru abominábil pentru egipténi. (Cartea Genezei 46, 34)
I-au mai zis lui Faraón: „Noi am venit ca să locuim ca străini în ţară, pentru că nu mai este păşune pentru turmele servitorilor tăi, căci este o foamete grea în ţara Canaán. Îngăduie, acum, servitorilor tăi să locuiască în ţinutul Goşén!”. (Cartea Genezei 47, 4)
Ţara Egiptului este înaintea ta; aşază-i pe tatăl tău şi pe fraţii tăi în cea mai bună parte a ţării. Să locuiască în ţinutul Goşén. Şi, de cunoşti printre ei oameni viteji, pune-i căpetenii peste turmele pe care le am!”. (Cartea Genezei 47, 6)
Din aceasta Iosíf a pus să fie o hotărâre care este până astăzi pe teritoriul Egiptului: a cincea parte să i se dea lui Faraón; numai pământul preoţilor era al lor; nu devenise al lui Faraón. (Cartea Genezei 47, 26)
După aceste lucruri i s-a spus lui Iosíf: „Tatăl tău este bolnav”. El i-a luat cu el pe cei doi fii ai săi, pe Manáse şi pe Efraím. (Cartea Genezei 48, 1)
Şi Iosíf a zis tatălui său: „Nu aşa, tată, căci acesta este întâiul-născut; pune-ţi mâna dreaptă pe capul lui!”. (Cartea Genezei 48, 18)
Nu se va depărta sceptrul din Iúda, nici toiagul [de conducător] de la el până când va veni cel căruia îi este destinat. Lui [i se cuvine] ascultarea popoarelor”. (Cartea Genezei 49, 10)
Isahár este un măgar puternic care s-a întins între două ţarcuri. (Cartea Genezei 49, 14)
Vede că locul unde se odihneşte este bun şi că ţinutul lui este plăcut; şi-a plecat umărul sub povară şi a ajuns o masă de sclavi. (Cartea Genezei 49, 15)