1. Când este o ceartă între oameni şi merg la judecată, să fie judecaţi: să fie declarat drept cel drept şi vinovat cel vinovat!

2. Dacă cel vinovat merită să fie lovit, judecătorul să pună să-l întindă la pământ şi să i se dea, în faţa lui, un număr de lovituri potrivit cu vinovăţia lui!

3. Să i se dea patruzeci de lovituri; să nu se adauge la aceste lovituri nicio lovitură [provocând] o rană mare, ca să nu fie dispreţuit fratele tău în ochii tăi!

4. Să nu legi gura boului care treieră!

5. Când fraţii vor locui împreună şi unul dintre ei moare fără să aibă copii, soţia mortului să nu se căsătorească în afară, cu un străin, ci cumnatul ei să se ducă la ea, s-o ia de soţie şi să-şi facă datoria de cumnat!

6. Cel dintâi născut pe care-l va naşte să poarte numele fratelui mort, ca să nu dispară numele lui din Israél!

7. Dacă omul [acesta] nu vrea să o ia pe cumnata lui, ea să meargă la poartă, la bătrâni, şi să spună: «Cumnatul meu nu vrea să ridice fratelui său un nume în Israél, nu vrea să-şi facă datoria de cumnat»!

8. Bătrânii cetăţii să-l cheme şi să-i vorbească! Dacă el se îndârjeşte şi zice: «Nu-mi place să o iau»,

9. atunci cumnata lui să se apropie de el în faţa bătrânilor, să-i scoată sandala din picior, să-l scuipe în faţă şi să zică: «Aşa se face omului care nu vrea să ridice casă fratelui său»!

10. Şi numele lui în Israél va fi: «Casa celui descălţat».

11. Când doi oameni se ceartă unul cu altul şi soţia unuia se apropie să-l salveze pe soţul ei din mâna celui care-l loveşte, dacă îşi întinde mâna şi-l apucă [pe acesta din urmă] de părţile ruşinoase,

12. să-i tai mâna: ochiul tău să n-o cruţe!

13. Să nu ai în sacul tău două feluri de greutăţi, una mare şi alta mică!

14. Să nu ai în casă două feluri de efă, una mare şi alta mică!

15. Ci să ai o greutate exactă şi dreaptă şi să ai o éfă exactă şi dreaptă pentru ca să ţi se lungească zilele în ţara pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-o dă!

16. Căci oricine face aceste lucruri, oricine săvârşeşte o nedreptate, este abominábil înaintea Domnului Dumnezeului tău.

17. Adu-ţi aminte ce ţi-a făcut Amaléc pe drum, când aţi ieşit din Egipt:

18. cum te-a întâlnit pe cale te-a atacat, [lovindu-i] pe cei slăbiţi în urma ta, pe când tu erai obosit şi vlăguit: nu s-a temut de Dumnezeu.

19. Când Domnul Dumnezeul tău îţi va da linişte de toţi duşmanii tăi care sunt de jur împrejurul ţării pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-o dă ca moştenire ca s-o iei în stăpânire, să ştergi amintirea lui Amaléc de sub ceruri: să nu uiţi!





“Reze, reze! Quem muito reza se salva e salva os outros. E qual oração pode ser mais bela e mais aceita a Nossa Senhora do que o Rosario?” São Padre Pio de Pietrelcina